Investiţia de 13 mld. de dolari a gigantului Microsoft în OpenAI riscă să fie anchetată de autorităţile UE
Comisia Europeană examinează în prezent dacă implicarea Microsoft în start-up-ul OpenAI ar trebui să fie supusă verificării în conformitate cu regulile de fuziuni din cadrul Uniunii Europene (UE), deschizând astfel calea pentru o anchetă formală şi chiar pentru o posibilă anulare dacă se constată că tranzacţia afectează concurenţa corectă, scrie Bloomberg.
Comisia Europeană examinează în prezent dacă implicarea Microsoft în start-up-ul OpenAI ar trebui să fie supusă verificării în conformitate cu regulile de fuziuni din cadrul Uniunii Europene (UE), deschizând astfel calea pentru o anchetă formală şi chiar pentru o posibilă anulare dacă se constată că tranzacţia afectează concurenţa corectă, scrie Bloomberg.
„Lumea virtuală şi inteligenţa artificială generativă se dezvoltă rapid. Este fundamental ca aceste pieţe noi să rămână competitive şi să nu existe nimic care să împiedice întreprinderile să crească şi să le ofere consumatorilor cele mai bune şi inovatoare produse“, a declarat Margrethe Vestager, comisarul UE pentru concurenţă.
Microsoft a beneficiat în mod semnificativ de pe urma investiţiei sale în OpenAI. Integrând tehnologia OpenAI în aproape toate produsele sale, gigantul software a devenit lider în domeniul inteligenţei artificiale la nivel global, în timp ce rivalul său Alphabet Inc., Google, s-a străduit să recupereze decalajul şi să îl prindă din urmă.
Un purtător de cuvânt al Microsoft a declarat că începând din 2019 a „încheiat o parteneriat cu OpenAI care a stimulat inovaţia şi concurenţa în domeniul inteligenţei artificiale, păstrând în acelaşi timp independenţa ambelor companii.“
Recenta demitere, şi ulterior reangajarea lui Sam Altman în calitate de şef al OpenAI, a expus cât de strâns legate au devenit cele două companii. Acţiunile Microsoft au scăzut imediat după ce consiliul OpenAI l-a demis pe Altman. Directorul executiv al Microsoft, Satya Nadella, a negociat personal şi a pledat pentru revenirea sa în companie, exprimându-şi la un moment dat intenţia de a-l angaja pe Altman însuşi, împreună cu alţi angajaţi de la OpenAI care doreau să plece.
Consiliul OpenAI a fost în cele din urmă de acord ca Altman să revină în comapnie, iar apoi OpenAI a numit apoi un consiliu interimar format din trei persoane şi a adăugat Microsoft ca observator fără drept de vot.
În decembrie, autoritatea britanică de concurenţă a anunţat că această poveste a determinat-o să verifice dacă investiţiile Microsoft ar trebui să fie examinate mai detaliat. Autoritatea de reglementare a concurenţei din Marea Britanie (Competition and Markets Authority – CMA) a spus că va examina dacă echilibrul de putere dintre cele două companii s-a schimbat fundamental pentru a da unei părţi mai mult control sau influenţă asupra celeilalte. Bloomberg a raportat anterior că şi Comisia Federală de Comerţ din SUA a făcut investigaţii cu privire la legăturile dintre cele două companii.
Acţiunile de examinare a investiţiei Microsoft în OpenAI pun din nou gigantul tech american sub lupa antitrust în Europa. Achiziţia sa a gigantului de jocuri video Activision Blizzard a fost iniţial blocată de CMA din Marea Britanie înainte ca autoritatea britanică să revină asupra deciziei şi să o aprobe în octombrie. UE a aprobat deja tranzacţia în mai.
La baza parteneriatului dintre Microsoft şi OpenAI stă cantitatea masivă de putere de calcul necesară pentru a menţine boom-ul mondial în inteligenţa artificială generativă. Rularea sistemelor din spatele uneltelor precum ChatGPT şi Google's Bard a dus la o creştere a cererii pentru servicii de cloud şi capacitate de procesare. OpenAI, de exemplu, a devenit un client important al afacerii de cloud a Microsoft.
La rândul său, toţi cei trei mari furnizori de servicii de cloud computing din lume — Microsoft, Amazon.com Inc. şi Google — au devenit investitori activi în start-up-urile de inteligenţă artificială.
Autorităţile antitrust ale UE au anunţat şi o solicitare de feedback cu privire la problemele de concurenţă care pot apărea în domeniul inteligenţei artificiale generative şi al lumilor virtuale.
„Invităm întreprinderile şi experţii să ne informeze cu privire la orice probleme de concurenţă pe care le pot percepe în aceste industrii, urmărind îndeaproape şi parteneriatele de inteligenţă artificială pentru a ne asigura că nu distorsionează în mod nejustificat dinamica pieţei“, a spus Vestager.
Comisia cu sediul în Bruxelles a adăugat că investiţia de capital de risc în domeniul inteligenţei artificiale în UE este estimată la peste 7,2 miliarde de euro în 2023, iar dimensiunea pieţei lumilor virtuale în Europa este estimată să fi depăşit 11 miliarde de euro. Creşterea exponenţială este probabil să aibă un impact major asupra modului în care întreprinderile concurează, a declarat autoritatea.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro