Completul de cinci judecători de la instanţa supremă a dat publicităţii, miercuri, motivarea deciziei prin care, în 30 ianuarie, preşedintele Livia Doina Stanciu şi judecătorii Florentina Dragomir, Sofica Dumitraşcu, Simona Daniela Encean şi Ioana Alina Ilie au menţinut pedepsele date anterior de un complet de trei magistraţi de la aceeaşi instanţă în dosarul "Transformatorul".

"Astfel, instanţa de control judiciar apreciază că modalitatea în care inculpaţii au desfăşurat activitatea infracţională, prejudiciul semnificativ produs, numărul actelor materiale ce intră în conţinutul constitutiv al infracţiunii, gravitatea concretă, poziţia procesuală a inculpaţilor care nu au recunoscut săvârşirea faptelor, refuzând practic să îşi asume fiecare răspunderea pentru activitatea sa, perseverând în a considera că modalitatea în care au acţionat ar fi fost una legală, justifică modalitatea de executare a pedepselor stabilită de prima instanţă, singura aptă a asigura îndeplinirea scopului de exemplaritate şi educativ al pedepsei", se arată în documentul citat.

Astfel, notează magistraţii, "se constată că probatoriile administrate în cauză au dovedit că prin îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor de serviciu de către inculpaţii Turbatu Ioan, Mărghidan Ion şi Andronache Petru, constând în încălcarea dispoziţiilor referitoare la derularea procedurilor pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică, în condiţiile în care în fişa postului pentru funcţiile de director sau director comercial erau trecute atribuţii în acest domeniu aceştia au săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată şi calificată".

Potrivit judecătorilor, Relu Fenechiu, Lucian Fenechiu şi Mihai Bogdan Damian, prin "conjugarea eforturilor şi ajutorul pe care aceştia l-au acordat inculpaţilor Turbatu Ioan, Mărghidan Ion şi Andronache Petru pentru încheierea unor tranzacţii cu eludarea procedurilor achiziţiilor publice, a întregit activitatea autorilor în cadrul acestor proceduri, aceştia fiind cei ce au efectuat activităţi susţinute pentru a crea aparenţa de legalitate prin transmiterea de oferte, furnizarea certificatelor de calitate, prin activităţi comerciale între firmele grupului care să justifice provenienţa licită a aparatajelor, ulterior livrate către SISEE".

În aceste condiţii, arată cei cinci judecători, faptele săvârşite de fraţii Fenechiu şi de Mihai Bogdan Damian "întrunesc elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată şi calificată".

În acest context, arată judecătorii, "instanţa de control judiciar îşi însuşeşte opinia exprimată de prima instanţă, în sensul că activitatea infracţională ce a făcut obiectul prezentei cauze a avut ca unic scop obţinerea de către complici a unor venituri considerabile în detrimentul patrimoniului unei instituţii publice, dovedind un total dispreţ faţă de banul public".

"Acest dispreţ pentru finanţele unei instituţii publice, dar şi pentru mii de persoane fizice şi juridice, conturează profilul inculpaţilor care, în schimbul unor avantaje imediate au acceptat să încalce legea. Deşi reprezentantul Ministerului Public, în dezvoltarea motivelor de recurs, a susţinut că prima instanţă nu a avut în vedere, în cadrul procesului de individualizare judiciară a pedepsei, faptul că infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor au fost săvârşite în formă continuată, iar prejudiciul cauzat este unul deosebit de mare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, consideră că nu se justifică majorarea pedepselor aplicate inculpaţilor ci, se impune menţinerea acestora astfel cum au fost stabilite de către instanţa de fond", se mai arată în motivare.

Aşadar, notează cei cinci magistraţi, după o nouă evaluare a criteriilor de individualizare judiciară a pedepselor, prin raportare la cauză, "constată că prima instanţă a aplicat inculpaţilor pedepse corect individualizate în raport de criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal, ţinând seama de dispoziţiile părţii generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptelor săvârşite, de persoana fiecărui inculpat în parte şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, dar şi de modalitatea concretă de săvârşire a faptei, motiv pentru care, contrar solicitării reprezentantului Ministerului Public, le va menţine, ca fiind legale şi juste în raport de în raport cu criteriile generale enunţate".

"Astfel, instanţa de recurs apreciază că, prin menţinerea pedepselor aplicate inculpaţilor, pe de o parte, au fost respectate toate garanţiile procesuale conferite, atât de dispoziţiile legale procesuale penale, cât şi de cele ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a căror finalitate, prin tragerea la răspundere penală, în condiţiile stabilirii vinovăţiei inculpaţilor, corespunde şi caracterului disuasiv al pedepsei, iar pe de altă parte, se poate asigura, în viitor, reinserţia socială a acestora, precum şi o reacţie promptă a opiniei publice adecvată gradului de pericol pe care-l reprezintă săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, consolidând percepţia cetăţenilor că organele judiciare sunt în măsură să realizeze un act de justiţie dând o ripostă fermă celor care au considerat că pot fi mai presus de lege, dispreţuind-o şi încălcând-o", se mai menţionează în documentul citat.

Cei cinci judecători apreciază că pedepsele aplicate şi modalitatea de executare a acestora, în regim de detenţie, sunt "apte să asigure îndreptarea atitudinii inculpaţilor faţă de comiterea de infracţiuni, resocializarea acestora, precum şi o reacţie socială adecvată în diminuarea săvârşirii unor infracţiuni de corupţie, întărind percepţia opiniei publice că organele judiciare sunt în măsură să acţioneze cu fermitate şi să realizeze un act de justiţie, cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale conferite, atât de dispoziţiile legale procesual penale, cât şi de cele ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a căror finalitate, prin tragerea la răspundere penală, în condiţiile stabilirii vinovăţiei, corespunde şi caracterului disuasiv al pedepsei".

Fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu a fost condamnat definitiv, în 30 ianuarie, la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul "Transformatorul", şi s-a predat în seara zilei respective Poliţiei Judeţene Iaşi. Ulterior acesta a fost transferat la penitenciarul Iaşi.

Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a menţinut în ianuarie pedeapsa dispusă în 12 iulie 2013 de un complet de trei judecători în cazul deputatului PNL Relu Fenechiu, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, iar acesta execută cinci ani de închisoare.

La aceeaşi pedeapsă au fost condamnaţi Lucian Fenechiu, fratele fostului ministru şi Bogdan Damian.

Ioan Turbatu, director general al Sucursalei de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice (SISEE) Moldova în perioada 2002-2004, şi Ion Mărghidan, director general al aceleiaşi instituţii în perioada 2004-2005, au fost condamnaţi la câte şase ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu în formă calificată.

Petru Andronache, director comercial al SISEE Moldova în perioada 2002-2005, a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare şi cinci ani interzicerea unor drepturi, pentru abuz în serviciu în formă calificată.

Instanţa a mai dispus ca cei şase inculpaţi să plătească, în solidar, peste 5,7 milioane de lei, reprezentând daune materiale către SISEE Moldova.

Deputatul PNL Relu Fenechiu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iunie 2012, în dosarul cunoscut ca "Transformatorul", fiind acuzat că prin firmele sale a vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei.

Fratele acestuia, Lucian Fenechiu, şi Mihai Bogdan Damian, asociat unic şi administrator la SC Euro Plus SRL Iaşi şi acţionar al SC Fene Grup SA, au fost acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi continuată şi complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial.

Ioan Turbatu a fost judecat pentru abuz în serviciu în formă calificată şi continuată, iar Ion Mărghidan şi Petru Andronache, pentru abuz în serviciu în formă calificată şi continuată şi abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, în formă continuată.

Potrivit DNA, pe lângă achiziţiile normale de echipamente şi piese de schimb, în perioada 2002 - 2005, SISEE Moldova a realizat şi achiziţii de la un grup de patru firme - SC La Rocca SRL, SC Tehnorom SRL, SC Fene Grup SA şi SC Euro Plus SRL - fără să respecte prevederile legislaţiei cu privire la achiziţiile publice, în condiţii de favorizare a acestor firme, de la care s-au cumpărat, la preţuri de produse noi, transformatoare şi întreruptoare uzate şi vechi, fabricate în perioada 1970-1980.

Totodată, procurorii au arătat că 99,98 la sută dintre produsele respective au rămas permanent în stocul SISEE Moldova, devenind în final achiziţii de produse vechi, folosite, fără justificare economică, inutile şi cauzatoare de prejudicii bugetului societăţii, făcute cu scopul de a favoriza firmele ce le livrau.

Potrivit rechizitoriului, prejudiciul total a fost estimat la 7.529.594,1 lei (6.327.390 de lei plus TVA), reprezentând valoarea echipamentelor necorespunzătoare achiziţionate. Prejudiciul este rezultatul a 46 acte materiale, derulate în perioada 2002 - 2005, fiecare act material însemnând o achiziţie publică efectuată de SISEE Moldova de la firmele SC La Rocca SRL, SC Fene Grup SA, SC Euro Plus SRL şi SC Tehnorom SRL.

Filiala de Întreţinere şi Servicii Energetice "Electrica Serv" SA - SISE Electrica Moldova s-a constituit parte civilă în această cauză, pentru suma reprezentând valoarea prejudiciului.