Miniştrii Apărării din cele 28 de state membre NATO vor discuta, pe 5 februarie, despre capacităţile logistice ale noii Forţe de reacţie rapidă, care va putea interveni în orice zonă de risc din Europa.

"În cursul reuniunii miniştrilor Apărării, săptămâna viitoare, vor fi stabilite dimensiunile şi componenţa Forţei de reacţie rapidă. La fel şi unităţile de comandă şi control din şase ţări situate în partea de est a Alianţei. În acest fel, vom transforma în realitate Planul de reacţie decis la summitul din Ţara Galilor", a afirmat Stoltenberg.

Ţările care vor contribui în total cu câteva mii de militari la forţa de reacţie rapidă a NATO vor fi cunoscute săptămâna viitoare, a declarat Stoltenberg, precizând că, până în prezent, şi-au anunţat disponibilitatea Norvegia, Germania şi Olanda.

Unităţile de comandă plasate în avangardă vor avea fiecare câteva zeci de militari, care se vor ocupa de organizarea exerciţiilor militare şi vor oferi comandă şi control, în caz de necesitate, trupelor care vor fi suplimentate. Centre de comandă militară vor fi construite în România, Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania.

"Vom menţine prezenţa militară, prin rotaţie, în partea de est a Alianţei. Va fi cea mai mare consolidare a apărării colective de după sfârşitul Războiului Rece", a spus Stoltenberg, conform unui comunicat oficial.

"2014 nu a fost un an bun pentru securitatea Europei. De fapt, a fost un an negru", a amintit secretarul general NATO, referindu-se la intervenţia rusă în Ucraina şi la atentatele comise în state europene.

Ţările membre NATO au adoptat pe 5 septembrie 2014 un plan care prevede consolidarea apărării colective şi crearea unei Forţe de reacţie rapidă. În contextul crizei ucrainene, NATO a adoptat o serie de măsuri pentru garantarea securităţii aliaţilor est-europeni. Alianţa a intensificat patrulele aeriene deasupra ţărilor baltice, consolidând prezenţa în Marea Baltică şi în Marea Mediterană.