♦ Ministerul Agriculturii recomandă trimiterea unei solicitări la INS pentru a afla cine sunt cei mai mari exportatori de alimente ♦ INS nu poate furniza date referitoare la cât exportă fiecare companie şi cât din exporturi reprezintă alimente ♦ În top zece exportatori din industria alimentară doar trei au în portofoliu doar produse alimentare de bază, restul având şi detergenţi, cereale sau produse destinate industriei farmaceutice.

Deficitul comercial al României în ceea ce priveşte produsele ali­mentare (exlusiv cereale, seminţe sau animale vii) ajunge anual la aproape 6 miliarde de euro, iar an de an decalajul dintre importuri şi exporturi se măreşte, deşi se văd în cifre timid şi eforturile producătorilor locali de a acoperi şi alte pieţe.

Cu toate acestea, Ministerul Agri­culturii nu ştie cine sunt cei mai mari exportatori de alimente din România, adică firmele care reuşesc să menţină pe plus exporturile României şi care pot fi un start pentru reprezentanţii ministerului în realizarea unei strategii pentru produsele „made in Romania“ care pot ajunge pe plan extern. Cine exportă, ce exportă, cât exportă şi unde?

„Referitor la solicitarea dumnea­voastră, vă rugăm să vă adresaţi INS“, a fost răspunsul reprezentanţilor Ministerului Agriculturii la solicitarea ZF cu privire la lista celor mai mari 50 de exportatori de alimente în primul semestru şi la evoluţia exporturilor în prima jumătate a anului. Practic, Ministerul Agriculturii care are pe mână un buget de peste 20 de miliarde de lei anual şi care este responsabil de un sector strategic într-un context în care războiul din Ucraina a demonstrat importanţa independenţei alimentare pentru păstrarea unui echilibru economic.

ZF a cerut Institutului Naţional de Statistică (INS) un clasament al celor mai mari exportatori de alimente, exclusiv animale vii, cereale, seminţe, băuturi şi ţigări. Însă, pentru clasamentul general, datele INS nu exclud şi celelalte produse exportate de o companie. „Topul general al firmelor exportatoare/importatoare furni­zat de INS este realizat în funcţie de valoarea totală a bunurilor exportate/im­portate“, au explicat reprezentanţii INS.

Practic, dacă o companie exportă mai multe tipuri de produse, nu doar ali­mentare, ea este menţionată în clasament. Astfel, topul celor mai mari exportatori de alimente este condus de Bunge România SA, care are şi activitate de producţie de ulei, dar şi trading de cereale, din datele ZF, Unilever Europe B.V, care are şi o fabrică de detergenţi, nu doar de condimente şi Swiss Caps, care produce capsule şi pentru industria farmaceutică. De exemplu, pe grupe de produse, Unilever Europe B.V. şi Swiss Caps AG sunt primii cei mai mari exportatori în categoria preparate alimen­tare diverse (capitolul 21) unde exporturile au ajuns în primul semestru la 194 de milioane de euro, conform INS.

Bunge România este cel mai mare exportator de ulei, dar în datele analizate de ZF compania este prezentă şi între exportatorii de seminţe. De asemenea, în clasament se află şi Bunge Biocombustibil SRL, furnizor de biodiesel. Practic, din top zece companii prezente în clasamentul furnizat de INS, doar trei – Aaylex Prod, Fabrica de Lapte Braşov şi Convenience Prod – au în portofoliu produse alimentare de bază, care fac parte din coşul zilnic.

În lipsa unei strategii de creştere a producţiei de alimente şi a exportului de produse finite, România este campioană la livrări de materii prime (cereale, animale vii etc) peste hotare şi campioană la importuri de produse prelucrate, adică cu valoare adăugată.

Practic, cele mai im­por­tante produse ca va­loare sunt carnea, lactatele, ouă, mierea, dar şi legu­mele, pentru care România plă­teşte anual 3,1 mld. euro, adică mai mult decât încasăm pe toate alimentele expor­tate, conform unei analize anterioare a ZF. Iar imaginea României ca producător de ali­mente se ve­de în magazinele locale unde în ultimii ani raf­turile s-au umplut de carne, conserve, dul­ciuri, lactate sau fructe şi legume din import.