Distributiile de electricitate din Oltenia si Moldova trec, asadar, din mainile statului roman in cele ale CEZ respectiv E.ON. Noii proprietari au acum doua mari griji: sa-si plateasca datoriile catre stat si sa faca investitiile pe care le-au promis prin contractele de privatizare: teoretic e vorba, in total, de aproape 170 de milioane de euro pentru infrastructura electrica. Dar inseamna asta o viata mai buna pentru cei care cumpara electricitate?

Pentru datornici, mai ales pentru cei industriali, schimbarea proprietarilor va insemna o viata ceva mai grea. Pentru clientii celor doua distributii e de asteptat ca privatizarea sa insemne facturi cu tarife usor diferite de cele ale distributiilor ramase deocamdata in ograda statului. Si tot pentru ei privatizarea ar trebui sa insemne si servicii mai bune, de vreme ce cei doi investitori sunt obligati prin contract sa cheltuie zeci de milioane de euro pentru imbunatatirea infrastructurilor din Oltenia si Moldova.

E vorba de aporturi de capital care se cifreaza in total, potrivit contractelor, la circa 170 de milioane de euro: peste 100 de milioane ar urma sa fie investiti in Electrica Oltenia de CEZ (care a platit cel mai bun pret de pana acum pentru o distributie romaneasca de electricitate) si circa 68 de milioane ar trebui sa fie investiti in Electrica Moldova de E.ON.

Important e acum catre ce fel de investitii vor socoti noii proprietari ca trebuie sa-si dirijeze banii. Reprezentantul E.ON pentru Romania, Henning Probst, raspunde in cateva cuvinte: "infrastructura, imbunatatirea serviciilor si IT". Aici vor fi dirijati cei 68 de milioane de euro specificati in contractul de preluare a Electrica Moldova semnat saptamana trecuta.

Tradus in limbajul clientilor, asta ar trebui sa insemne o mai buna relationare cu acestia, o mai buna si mai prompta rezolvare a caderilor (mai rare) de curent si o retea integrata a filialelor, spun investitorii. Iar pentru a dovedi ca si-au planificat investitii de cursa lunga, ei tin sa precizeze ca aporturile de capital nu vor fi primele si ultimele investitii. "Pentru urmatorii ani am programat investitii de 10 milioane euro pe an in aceste domenii", au declarat oficialii E.ON pentru BUSINESS Magazin.

In cazul celeilalte distributii pentru care s-a finalizat privatizarea saptamana trecuta, Electrica Oltenia, CEZ a cumparat direct un pachet de 24,62% din actiuni cu 47,4 milioane de euro, iar ulterior a atins o participatie de 51% in urma unei majorari de capital cu 25.036.265 actiuni nou emise, la care aportul firmei cehe va fi 103,6 milioane de euro. "Ne vom respecta toate angajamentele asumate prin contractul de privatizare", spune Martin Roman, presedintele Consiliului de Administratie si directorul general al CEZ, care adauga ca Electrica Oltenia va avea si fonduri suplimentare pentru investitii, pe langa cele provenite din majorarea de capital.

Banii vor merge, in parte, spre imbunatatirea infrastructurii uzate. Jean Constantinescu, presedintele Institutul National Roman pentru Studiul Amenajarii si Folosirii Surselor de Energie (IRE), spune ca din punct de vedere al distributiilor de electricitate "Romania este caracterizata printr-un raport intre dezvoltarea precara a infrastructurii electrice, prin insecuritatea alimentarii si lipsa competitiei si a investitiilor".

Si cum toate acestea pornesc de la infrastructura proasta si de la pierderile de energie cauzate de ineficienta acesteia, investitorii cred ca va aparea si competitia pe piata electricitatii prin modernizarea sau refacerea infrastructurii in fiecare din zonele preluate. Oficialii CEZ spun ca investitiile pentru ameliorarea infrastructurii vor duce "in final la o distributie mai eficienta, cu costuri mai mici". Costuri care, in momentul in care se vor reflecta in tarifele de distributie si furnizare, "vor exercita presiuni concurentiale asupra celorlalte filiale ale Electrica", adauga reprezentantii CEZ.

Planurile CEZ si E.ON sunt in principiu similare in privinta investitiilor. La capitolul recuperarii acestora, perspectivele lor difera usor. Amortizarea investitiilor s-ar putea realiza prin marirea tarifelor in cazul in care Autoritatea Nationala a Reglementarii Energiei (ANRE) va permite asta, au declarat oficialii E.ON la conferinta in care au anuntat preluarea "Moldovei". Ministrul economiei, Codrut Seres, a tinut sa spuna ca "in nici un caz aceasta nu se va putea intampla prin majorarea tarifelor pentru consumatorii captivi".

 Raman insa consumatorii industriali, pentru care tarifele pot fluctua fara restrictii prea mari. "Desigur, cheltuielile se reflecta in tarife si investitorii si-au asumat realizarea unor investitii ce vizeaza cresterea calitatii serviciilor. Iar daca acestea vor fi mai ridicate decat cele pe care le fac societatile de electricitate care raman la stat, probabil ca va aparea o usoara diferentiere la nivelul tarifului de distributie locala, care se va aplica consumatorilor eligibili, in general mari societati", spun oficialii ANRE.

Conform unei evaluari a ANRE, privatizarea filialelor ar putea influenta pretul la consumatorul final cu cel mult 2-3%, datorita ratei negociate de remunerare a investitiei (12% in primii trei ani postprivatizare si 10% in urmatorii cinci). E vorba, deci, de costuri pe care investitorii le pot invoca periodic in fata comitetului de reglementare. Pe langa eventualele majorari de tarife, companiile pot solicita diverse clauze - de exemplu anul trecut, la cumpararea Electrica Banat si Dobrogea, ENEL a negociat ca toti consumatorii cu restante sa depuna o garantie in valoare egala cu cea a consumului de electricitate din ultimele doua luni.

Oricum, investitorii se asteapta sa castige - iar surse apropiate tranzactiilor spun ca investitiile destinate reducerii costurilor si a pierderilor le vor aduce un castig cu 1-2% mai ridicat decat randamentul oferit pentru sumele vehiculate de un depozit bancar.

DECLARATIE

Privatizarea filialelor ar putea influenta pretul la consumatorul final cu cel mult 2-3%, conform unei evaluari a ANRE