Strict pe zona de energie, sunt două direcţii majore care pot scoate domeniul din noua criză, marcată de războiul din Ucraina şi de deteriorarea condiţiilor economice: diversificarea surselor de aprovizionare şi un accent masiv pus pe zona de decarbonizare.

„Am început implementarea noii strategii a companiei pentru 2030 şi ne concentrăm inclusiv să demarăm proiecte noi de energie cu emisii scăzute şi zero net de emisii de carbon. Vrem să sprijinim tranziţia energetică a României cu investiţii de aproximativ 11 miliarde de euro, acesta fiind cel mai amplu plan de investiţii private din sectorul energetic românesc. În acelaşi timp, asigurăm securitatea aprovizionării cu energie a ţării“, spune Verchere în cadrul proiectului ZF Anuarul de business al României. Cei mai mari jucători din economie, lansat de curând. Verchere mai spune că este fundamentală sprijinirea rolului gazelor atât pentru a susţine securitatea energetică, cât şi pentru a sprijini tranziţia energetică. „La finalizarea tranzacţiei dintre Romgaz şi ExxonMobil, OMV Petrom va deveni operatorul licenţei Neptun Deep.“ Recent, statul român a adoptat Legea Offshore, astfel că aşteptarea este ca demararea proiectului Neptun Deep, din care pe vârf de producţie s-ar putea extrage circa 6 miliarde de metri cubi, să înceapă cât mai repede. De altfel, autorităţile speră ca în 2026-2027 primele gaze din acest perimetru să ajungă la ţărm.

„Ne aşteptăm ca provocările menţionate – nevoia urgentă de a diversifica sursele de energie pentru a susţine securitatea aprovizionării, inflaţia şi nevoia de concentrare pe tranziţia energetică – să continue. Suntem o companie cu o experienţă solidă în gestionarea crizelor“, mai spune însă Verchere.

În contextul fără precedent al preţurilor crescute şi volatile, generat de războiul Rusia-Ucraina, şi pe fondul unor volume mai mari ale vânzărilor, OMV Petrom – cea mai mare companie listată la Bursa de la Bucureşti, a încheiat T1/2022 cu vânzări de 12 miliarde de lei, faţă de 4,9 mld. lei în T1/201 şi cu un profit net de 1,75 mld. lei, faţă de 573 mil. lei în primele trei luni ale anului trecut. Saltul excepţional al indicatorilro financiari s-a bazat, în principal, pe preţuri mai mari.

„Creşterea preţului la materiile prime pune presiune pe costurile de producţie. În plus, aduce o volatilitate semnificativă a reglementărilor, deoarece guvernele încearcă să protejeze consumatorii vulnerabili. În cele din urmă, inflaţia erodează puterea de cumpărare şi atrage după sine creşterea dobânzilor, ceea ce poate avea un efect negativ asupra mediului economic, deoarece riscul este acela ca cererea şi consumul să scadă“, avertizează Verchere.