Cifrele au fost obţinute de Expert Forum (EFOR) de la majoritatea prefecturilor din ţară, unele refuzând să transmită aceste informaţii, motivând că nu au personal să culeagă datele, deşi, conform ordonanţei, situaţiile ar fi trebuit să fie deja întocmite, sau că informaţiile sunt confidenţiale.

Astfel, Prefectura Vaslui a arătat, în răspunsul său, că apartenenţa politică a primarilor nu poate fi făcută publică, la fel ca starea de sănătate sau viaţa sexuală, citând articolul 7, alineatul 1 din Legea 677/ 2001, potrivit căruia "prelucrarea datelor cu caracter personal legate de originea rasială sau etnică, de convingerile politice, religioase filozofice sau de natură similară, de apartenenţa sindicală, precum şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate sau viaţa sexuală este interzisă".

Raportul anual EFOR arată că, în urma adoptării OUG 55/2014, care a dat aleşilor locali posibilitatea să migreze o singură dată de la un pratid la altul, pe parcursul a 45 de zile, fără a-şi pierde mandatul, au fost 5.343 de aleşi care au schimbat partidul, dintre care 552 de primari, respectiv 17,4 la sută din numărul total al acestora, 4.607 consilieri locali, adică 13,8 la sută, şi 184 de consilieri judeţeni, reprezentând 11,5 la sută dintre aceştia.

Situaţia migrării pentru fiecare partid arată că PSD a fost marele câştigător al acestei reglementări, întrucât a câştigat 436 de primari, respectiv 79 la sută dintre cei care au migrat, şi a pierdut doar patru.

În schimb, PNL a pierdut 265 de primari şi a câştigat şase, PDL a pierdut 224 de primari şi a câştigat unul, UNPR a pierdut trei şi a câştigat 19, PC a pierdut 10 şi a câştigat unul.

Dacă PP-DD a pierdut 24 de edili, fără ca vreunul din alt partid să se alăture formaţiunii, PLR doar a câştigat, în partidul fondat de Călin Popescu Tăriceanu intrând 34 de primari. Dintre aceştia din urmă, şapte sunt din Prahova şi câte cinci din Satu Mare, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud.

De asemenea, 54 de primari au decis să fie independenţi, dintre care 11 din Caraş-Severin, iar opt au renunţat să facă parte din această categorie, mai arată datele din raport.

Situaţia pe judeţe arată că în top este Neamţ, cu cel mai mare număr de primari care au migrat (37, reprezentând 50 la sută dintre primarii din judeţ), şi Giurgiul cu cea mai mare pondere a primarilor din judeţ care au migrat (73 la sută, respectiv 36 de edili). Alte judeţe cu peste 25 de primari care au migrat la alte partide sunt Buzău, Dolj, Dâmboviţa şi Iaşi.

Migraţia a dus a schimbarea raportului de forţe în judeţe ca Neamţ, unde PSD avea până în 35 la sută din primari şi a ajuns să aibă 78 la sută, şi Giurgiu unde erau sub 20 la sută de edili în PSD, iar acum sunt 93 la sută, se mai rată în raport.

OUG 55/2014 a fost declarată neconstituţională, după ce a fost atacată la Curtea Constituţională (CC) de PNL şi PDL.

În privinţa consilierilor locali şi judeţeni, CC a stabilit, prin 20 de decizii pronunţate între 2007 şi 2014, că aceştia îşi pierd mandatul la schimbarea partidului, potrivit raportului EFOR. Astfel, prin legea de respingere a OUG 55/2014, "Parlamentul va trebui să constate încetarea mandatelor consilierilor locali şi judeţeni care au migrat la un alt partid", arată sursa citată.

În privinţa primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene, care sunt aleşi uninominal, şi nu pe liste precum consilierii, CC s-a referit în jurisprudenţa anterioară exclusiv la articolul care prevede că aceştia îşi pierd mandatul dacă demisionează din partid. Constituţia lasă legiuitorului posibilitatea de a reglementa sau nu pierderea mandatului celor aleşi prin scrutin uninominal în urma demisiei din partidul politic din care făceau parte. Însă CC a arătat că "nu poate califica" OUG 55 "drept o normă tranzitorie, specială, derogatorie, de suspendare sau cu aplicare limitată, ceea ce duce la concluzia că Guvernul a optat pentru un procedeu legislativ sui generis neprevăzut de Legea 24/2000".

Cu alte cuvinte, potrivit raportului EFOR, reglementarea migraţiei aşa cum a fost făcută în OUG, prin eliminarea sancţiunii pierderii mandatului pentru o perioadă limitată de 45 de zile şi apoi revenirea la norma iniţială, nu putea fi făcută nici măcar printr-o lege.

"În opinia noastră, în condiţiile în care OUG 55/2014 a permis migraţia fără sancţiune printr-o reglementare practic inexistentă din punct de vedere juridic în România, soluţia corectă este ca şi primarii şi preşedinţii de consilii judeţene care au migrat în respectiva perioadă să îşi piardă mandatul", concluzionează autorii raportului.