"Am crezut că voi fi dusă să fiu incinerată şi că nu voi mai trăi niciodată experineţa primului sărut. Dar, nu ştiu cum, eu, tânăra de 14 ani, am supravieţuit", a spus Halina Birenbaum, născută la Varşovia în 1929 şi care a trăit în copilărie experinţa a patru lagăre naziste, inclusiv Auschwitz. Emigrată în Palestina în 1947, cu un înainte de crearea Israelului, ea a devenit poetă şi scriitoare.

Ceremonia oficială a reunit la Oswiecim - numele polonez al Auschwitzului -, în sudul Poloniei, aproximativ 300 de supravieţuitori şi zece şefi de stat. Aproximativ 40 de ţări au fost reprezentate.

Preşedintele polonez Bronislaw Komorowski, care a deschis ceremonia salutând supravieţuitorii, şi-a exprimat "respectul şi recunoştinţa" faţă de militarii sovietici care au elliberat Auschwitzul, unde aproximativ 1,1 milioane de persoane au fost exterminate, dintre care aproximativ un milion au fost evrei.

El a corectat astfel gafa ministrului polonez de Externe Grzegorz Schetyna, care a atribuit eliberarea lagărului "ucrainenilor", atrăgându-şi furia Moscovei.

Însă Komorowski a părut totodată să pună pe picior de egaitate "cele două totalitarisme" - nazist şi sovietic -, amintind exterminarea la Katyń a elitelor poloneze de către serviciile speciale ale lui Stalin.

Evocarea Holocaustului a determinat mai mulţi participanţi să mediteze la viaţă şi moarte, dar şi la natura umană.

"Sunt aici pentru a mi-i aminti şi pentru a mă ruga pentru toţi cei care au rămas aici pentru totdeauna. Mă rog pentru ei, dar cum nu ştiu să spun rugăciuni, mă voi ruga în gândurile mele", a declarat pentru AFP Michal Habas, deportat la Auschwitz la vârsta de 17 ani.

"Eram în Blocul 10 A, iar de acolo vedeam multe lucruri, le vedeam pe fereastră. Toată lumea spunea «deci nu există Dumnezeu», cu tot ceea ce vedeam, oamenii împuşcaţi, mutilaţi", a spus el.

Ceremonia, la care au asistat preşedinţii francez François Hollande, german Joachim Gauck şi ucrainean Petro Poroşenko, dar şi regii Olandei şi Belgiei, s-a desfăşurat într-un imens cort alb, instalat în faţa intrării lagărului Auschwitz-Birkenau, acoperit de un strat gros de zăpadă.

Cortul a fost ridicat peste şinele pe care au venit trenuri din toată Europa către crematoriile de la Birkenau.

- "Pilonii amintirii"

Unul dintre "Pilonii amintirii" - generosul donator al Muzeului de la Auschwitz - americanul Ronald S. Lauder a avertizat în legătură cu ascensiunea antisemitismului, citând "ultimele evenimente de la Paris". Evocând Holocaustul, el a lansat din nou un apel, devenit laitmotivul ceremoniei, "Nu permiteţi ca acest lucru să se mai repete".

Liderii lumii întregi au privit marţi către Auschwitz.

Preşedintele american Barack Obama s-a angajat "să nu uite niciodată" cele şase milioane de evrei şi multe alte persoane ucise de către naziştii germani şi a îndemnat la rândul său comunitatea internaţională să garanteze că "acest lucru nu se va mai repeta niciodată".

Înainte să ia avionul pentru a veni la Auschwitz, François Hollande a denunţat, la Memorialul Shoah de la Paris, "fagelul" antisemitismului, care "determină anumiţi evrei să se întrebe despre prezenţa lor în Franţa. Voi, francezi de confesiune iudaică, locul vostru este aici. Franţa este patria voastră", a spus Hollande.

Într-o întâlnire, marţi seara, cu omologul său polonez Bronislaw Komorowski pe aeroportul din Cracovia, preşedintele francez a apreciat că ceremonia de la Auschwitz are loc "în urma tragediei" atentatelor de la Paris, soldate cu 17 morţi, inclusiv patru evrei - într-o luare de ostatici într-un magazin alimentar cu specific evreiesc -, potrivit anturajului său.

La 20 de zile de la atentatele sângeroase comise de către jihadişti francezi, Consiliul Reprezentativ al Instituţiilor Evreişti din Franţa (CRIF) a anunţat marţi că numărul acţiunilor cu caracter antisemit a crescut de două ori în 2014, în comparaţie cu 2013.

Sărbătorirea eliberării lagărului de exterminare de la Auschwitz, la 27 ianuarie 1945, este totodată Ziua internaţională pentru comemorarea victimelor Holocaustuluui.

- Putin denunţă o "tentativă de rescriere a istoriei"

Nici Washingtonul şi nici Moscova nu au trimis personalităţi de prim rang. Rusia a fost reprezentată de către şeful administraţiei prezidenţiale Serghei Ivanov. Preşedintele rus Vladimir Putin nu a dorit să efectueze vizita - aşa cum a procedat în 2005 - pentru că nu a fost invitat în mod oficial.

Putin a catalogat, la Moscova, "inacceptabilă şi imorală" orice "tentativă de rescriere a istoriei", referindu-se la personaje controversate din al Doilea Război Mondial, considerate colaboratori ai naziştilor de către Moscova şi eroi ai independenţei de către unii din Ucraina şi ţările baltice.

Ceremonia principală s-a încheiat cu un sunet sfâşietor de şofar, un corn folosit în anumite ritualuri evreieşti.

După aceea, o delegaţie a supravieţuitorilor şi liderilor politici a mărşăluit prin ninsoare până la monumentul victimelor de la Birkenau, unde a depus flori şi lumânări.