Preşedintele Organizaţiei Studenţilor Medicinişti (OSM) de la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) ”Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, Radu Pîrlog, student în anul IV, consideră că obligarea studenţilor să rămână în ţară după terminarea studiilor nu este soluţia care poate îmbunătăţi sistemul medical, ci, dimpotrivă, va duce la şi mai multă frustrare în rândul mediciniştilor.

”Pe de-o parte, consider că obligarea studenţilor să rămână în ţară după terminarea studiilor nu este soluţia care poate îmbunătăţi sistemul medical. Acest lucru nu va face decât să crească nivelul de frustrare în rândul studenţilor, rezidenţilor şi tinerilor specialişti care vor aştepta cu nerăbdare terminarea contractului. Această măsură va fi percepută ca o îngrădire şi ca o formă de discriminare ce este în contradicţie cu legislaţia europeană în domeniul liberei circulaţii. Această propunere este o formă de discriminare a categoriei profesionale medicale. Având în vedere că, în sistemul educaţional românesc, avem 8 clase obligatorii, atunci toată populaţia ce beneficiază de 8 clase sau o perioadă mai lungă de şcolarizare ar trebui supusă aceluiaşi proiect legislativ, ceea ce va duce la blocarea migrării tuturor categoriilor profesionale şi la izolarea forţei de muncă de piaţa europeană”, a spus Pîrlog.

El crede că pentru a menţine tinerii specialişti în sistemul medical ar trebui îmbunătăţite condiţitiile de lucru din spitale, deoarece, pe lângă considerentul financiar, ”mulţi medici decid să plece din ţară din cauza lipsei unei infrastructuri adecvate desfăşurării actului medical la standarde europene”.

Andrada Deac, studentă în ultimul an la UMF Cluj-Napoca, spune că, din punctul de vedere al unui student la Medicină în an terminal, în condiţiile actuale o astfel de propunere este privită ca şi o îngrădire a drepturilor sale. Tânăra mai spune că mediciniştii care aleg să plece în străinătate fac acest pas în primul rând pentru că vor să fie mai buni, iar în România nu sunt oferite condiţii de dezvoltare, în unele colţuri ale ţării medicina fiind practicată ca în secolul trecut.

”Din punct de vedere administrativ, înţeleg ideea şi direcţia spre care se îndreaptă această propunere, dar justificarea acesteia cu exodul medicilor este injustă şi ascunde adevăratul interes de «răscumpărare» a investiţiilor făcute de minister în educarea studenţilor medicinişti şi încearcă să acopere adevăratele suferinţe ale sistemului medical. Niciun student la Medicină nu alege acest drum mânat de dorinţa de a termina cât mai repede studiile şi de a pleca la prima poartă deschisă spre Occident, dar, totuşi, mulţi fac acest pas şi nu îl fac din lipsă de patriotism, nu o fac nici din cauza salariilor mici, o fac pentru că vor să fie mai buni, o fac pentru că România nu oferă condiţii de dezvoltare, o fac pentru că, încă, în anumite colţuri ale ţării se practică medicina din secolul trecut cu instrumente şi tehnologii din secolul trecut şi în încăperi care ar produce mai mulţi bani dacă ar intra în categoria muzeelor, o fac pentru că vor să se afirme pe propriile puteri şi să facă medicină la nivel înalt”, a spus Deac.

În opinia studentei, o astfel de propunere, servită sub această formă brută doar la nivel de declaraţii şi fără a consulta toate părţile implicate, va atrage nemulţumiri atât în rândul studenţiilor, cât şi în al medicilor.

”Realizarea unui contract sau a unui proiect de lege prin care să fie ilustrate obligaţiile tuturor părţilor implicate, prin care să fie definiţi termenii legali cu privire la rămânerea în ţară ca măsură de obligativitate şi, de asemenea, cu găsirea unei soluţii legale, financiare care să le permită absolvenţilor facultăţiilor de medicină să plece într-o altă ţară, ar trebui să fie un proiect a cărui transparenţă să fie de necontestat. Este imperios necesară consultarea tuturor părţilor implicate şi conlucrarea acestora: studenţii, medici rezidenţi, specialişti, primari, cadre didactice, decani, rectori şi instituţiile statului care guvernează sistemul medical”, a mai spus Andrada Deac.

La rândul său, Loredana Farcaş, o altă studentă în anul IV la UMF Cluj-Napoca, spune că în ultimii ani drepturile şi obligaţiile studentului la Medicină ”au devenit material pentru vivisecţie”.

”Deşi se cunosc metode neinvazive de explorare, deşi cred că există o pregătire intelectuală potrivită pentru soluţionarea problemelor ce vizează exodul medicilor, deocamdată măsurile care se doresc a fi luate sunt dăunătoare - nu neapărat ca idei în sine, ci ca mod de expunere. Schimbările bruşte, deciziile luate ex-abrupto, fără a oferi explicaţii şi detalii concrete, toate acestea nasc neînţelegeri şi frustrări, precum şi reacţii nepotrivite”, afirmă tânăra.

De cealaltă parte, însă, decanul Facultăţii de Stomatologie a Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) ”Iuliu Haţieganu”, Radu Septimiu Câmpian, consideră că o eventuală măsură prin care studenţii de la Medicină care au burse de studiu să fie obligaţi să muncească în România este benefică şi va avea un efect bun.

”Eu, personal, şi mă bazez pe nişte argumente şi informaţii din teren, consider că va avea un dublu efect şi este benefică propunerea din două puncte de vedere. În primul rând, denotă din partea Ministerului Sănătăţii, ca o deosebire esenţială faţă de perioadele anterioare, o preocupare reală şi căutarea de soluţii pentru această mare problemă care o reprezintă plecarea medicilor. În al doilea rând, şi modul în care se pune în aplicare acest gând bun este creşterea atracţiei pentru perioada de rezidenţiat. Medicii nu merg neapărat în afară pentru a se pregăti acolo, pentru că şi în ţară nivelul de pregătire este la nivel de excelenţă, ci şi pentru că un rezidenţiat în străinătate le asigură un plus de şanse la angajare acolo. Ceea ce nu este atractiv în România, sunt veniturile, care sunt descurajante pentru practicarea profesiei, şi prestigiul social, care este deteriorat. Cred că iniţiativa va avea un impact pozitiv, dar trebuie crescută pe mai multe planuri motivaţia rămânerii în ţară”, a spus Câmpian.

El consideră că România produce specialişti în domeniul medical la cel mai înalt nivel, ”pregătirea fiind extraordinară”.

”Trebuie încurajat şi sprijinit sectorul privat în stomatologie, exodul fiind mare în acest domeniu deoarece sunt condiţii de exercitare a profesiei cu prevederi absurde uneori”, a mai spus Radu Septimiu Câmpian.

Şi rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) "Grigore T. Popa" din Iaşi, Dragoş Pieptu, spune că înţelege preocuparea ministrului Nicolae Bănicioiu cu privire la exodul medicilor, dar că "problema este atât de gravă şi de mare încât a depăşit dimensiunile unui minister sau ale unei universităţi".

"Doctorii pleacă din România din cauze cunoscute: subfinanţare cronică a sistemului de măcar 35-40 de ani, lipsă de perspectivă profesională (generată în primul rând de unităţi medicale echipate ca acum 20-50 de ani, de o organizare feudală, de o administraţie cu o implicare nepermisă a politicului de toate culorile), lipsă de respect (desconsiderare totală pornită de la nivel prezidenţial şi guvernamental şi sădită în mod programatic, zeci de ani, în sufletul poporului), salarii indecent de mici comparativ cu alte profesii. Puneţi în ce ordine vreţi, tot descurajant arată", a spus Dragoş Pieptu.

El a mai afirmat că o eventuală măsură prin care studenţii de la Medicină care primesc burse de studiu să fie obligaţi să semneze un contract prin care se obligă să nu plece în străinătate pe perioada studiilor de licenţă şi de rezidenţiat nu ar avea cum să fie pusă în practică, fiind nevoie de reformarea întregului sistem.

"Sigur, putem spera că nu-i vor mai primi străinii. Dar nu trebuie să ne bazăm încă pe asta", a spus Pieptu.

El a precizat că motivele aduse de minister, conform cărora statul cheltuieşte foarte mulţi bani cu formarea medicilor, nu stau în picioare, România fiind una dintre ţările care investesc cel mai puţin din acest punct de vedere.

"Care este marea cheltuială a ţării cu formarea medicilor? Pentru un student la medicină la buget (fără taxă), statul român dă 5.400 de lei /an (comparativ cu 7.000 de euro Portugalia sau 10.000 de euro în Franţa sau circa 20.000 de euro în Belgia sau minimum 20.000 de euro în Germania). Să zicem că adaugă 2.000 de lei /an bursa socială. Deci, optimist vorbind, maximum 7.500 de lei / an. În şase ani se strâng 45.000 de lei / 10.000 de euro. Un rezident hotărât care lucrează un an în Franţa (nu cea mai generoasă ţară în salarii) îşi poate plăti «datoria către statul român» într-un an", a adăugat rectorul, care a precizat că nu se văd semne de ameliorare în următorii zece ani.

Nici studenţii UMF Iaşi care au avut burse de merit anul trecut nu sunt de acord cu ideea de a semna un contract prin care să rămână în ţară pe perioada studiilor, argumentând că o astfel de decizie le limitează dreptul la liberă circulaţie.

"Nu e normal să fim obligaţi să semnăm contracte pentru burse pe care, tot legal, le merităm. Prefer să renunţ la bursă decât la gândul de a putea pleca să lucrez afară şi prefer să rămân în ţară pentru că se creează condiţii demne pentru medici, nu obligat de un contract", a spus Ionuţ, student în anul III la Facultatea de Medicină Generală a UMF Iaşi.

Şi rectorul UMF Iaşi consideră că acţiunile din ultimii ani ale Ministerului Sănătăţii îi determină pe tinerii determinaţi şi tenace să plece definitiv din ţară.

"Nu neapărat pe cei mai buni. Mă refer la cei mai întreprinzători, curajoşi, rezistenţi, harnici etc. Mă refer la sutele de tineri medici tăcuţi care pleacă fără ca nimeni să se preocupe de enorma pierdere reală pe care o suferim. În fapt, este o tragedie", a mai spus Dragoş Pieptu.

La Sibiu, studenţii Facultăţii de Medicină se declară revoltaţi de ideea că ar putea fi obligaţi să rămână ţara până la finalizarea studiilor, iar unii dintre ei spun că ar fi dispuşi să restituie statului român banii pentru că, în străinătate, ar recupera sumele "într-un an".

"Studenţii sunt revoltaţi. Nu mi se pare normal să mă oblige statul să rămân aici, atât timp cât nu primesc un salariu corespunzător după şase ani de studiu. Eu studiez la fără taxă şi aş fi dispus să dau statului român banii înapoi pentru toţi anii de studiu pentru că, în străinătate, aş recupera banii ăştia într-un an. Acum n-am înţeles exact dacă vor să interzică tuturor studenţilor de la stat sau numai celor cu burse, pentru că, anul trecut cam pe vremea asta, aveau ideea de a interzice tuturor celor cărora statul le-a plătit şcolarizarea", a declarat, corespondentului MEDIAFAX, preşedintele Asociaţiei Studenţeşti de la Facultatea de Medicină "Victor Papilian" din Sibiu, Andi Resiga, student.

El a menţionat că studenţii nu îşi doresc neapărat să plece din ţară, dar, din cauza salariilor, "mulţi nu reuşesc să se descurce".

"Vrem să rămânem în ţară, dar să nu fim bătaie de joc. La ce salarii sunt, dacă nu stai cu părinţii, dacă îţi faci o familie, nu ai cum să te descurci. Mulţi nu reuşesc să se descurce", a spus Andi Resiga.

El a precizat că la Facultatea de Medicină din Sibiu sunt circa 85 de locuri fără taxă pentru fiecare an de studiu, iar 10-15 studenţi primesc burse de studiu, aceştia urmând să fie afectaţi în cazul adoptării unei măsuri de interzicere a plecării din ţară.

Părerea sa este împărtăşită de mulţi dintre studenţii medicinişti. Întrebaţi pe coridorul facultăţii ce părere au despre o astfel de posibilitate, ei au spus că li se pare "imposibil aşa ceva".

Mihai, care este student în anul III, a recunoscut că nu este dintre cei care primesc bursă de studiu, dar tot i se pare că nu este normală o astfel de decizie.

"Noi vrem să facem Medicină. Noi am ales asta, dar la ce salarii sunt în sistemul sanitar, ca să nu mai vorbim despre condiţiile în care se lucrează, nu cred că e normal să se impună aşa ceva. Dacă ai posibilitatea să pleci ca să câştigi decent după atâţia ani de studiu, nu cred că e normal să vină statul să-ţi spună că nu poţi", a explicat Mihai.

La rândul său, decanul Facultăţii de Medicină din Sibiu, Silviu Morar, a declarat că o eventuală măsură prin care studenţii de la Medicină care au burse de studiu ar putea fi obligaţi să muncească în România "este o decizie dificil de luat".

"Este o decizie dificil de luat, o decizie care necesită o discuţie extrem de seriosă la nivel naţional, iar o poziţie în acest sens ar trebui luată în cadrul Asociaţiei Decanilor Facultăţilor de Medicină din România", a declarat Silviu Morar.

Întrebat dacă facultăţile de medicină ar avea de suferit în urma adoptării unei astfel de decizii, el a explicat că este greu de contabilizat.

"Este dificil de făcut, în acest moment, o prognoză privind scăderea adresabilităţii la facultăţile de Medicină, în eventualitatea luării unei astfel de măsuri. Orice apreciere în acest sens ar avea caracter speculativ. Îndrăznesc să sper că cei care doresc să devină medici (şi profesionişti ai sănătăţii, în general) o fac nu pentru beneficii materiale, ci, în primul rând, pentru că simt că au o vocaţie în acest sens", a declarat decanul Facultăţii de Medicină din Sibiu.

La Facultatea de Medicină din Sibiu studiază peste 1.600 de tineri.

La rândul lor, studenţii de la Facultatea de Medicină din Timişoara spun că ”doleanţa” studenţilor este găsirea unei alte modalităţi prin care aceştia ”să fie făcuţi să rămână în România nu prin constrângere, adică să să creeze un mediu propice ca să nu mai plece”.

”În momentul de faţă, conform declaraţiei domnului ministru Bănicioiu, nu vor fi foarte multe persoane afectate. Declaraţia este vagă. El a adus, la un moment dat, o lămurire. A spus că nu se referă la bursele de merit, ci se referă la bursele de studiu. Nu ştiu exact la ce se referă cu bursele de studiu. Adică toţi cei care sunt în regim bugetat sau la un anumit tip de bursă? Aici este marea mea dilemă din declaraţia domnului ministru. Dacă se referă la bugetat este o problemă, pentru că nu este modalitatea normală, pentru că fiecare student are deja un contract presemnat cu universităţile şi în momentul de faţă nu se poate implementa un asemenea proiect pentru că studenţii studiază conform contractului semnat în anul întâi de facultate”, a spus Octavian Costea, preşedintele Societăţii Studenţilor în Medicină din Timişoara.

Întrebat dacă această eventuală măsură ar putea afecta în vreun fel înscrierea studenţilor la Facultatea de Medicină, tânărul a spus că mulţi studenţi merg la această facultate ”cu gândul de a pleca din ţară”, având în vedere condiţiile din sistemul medical românesc.

”Dintr-un anumit punct de vedere, da, ar putea afecta pentru că în momentul de faţă foarte mulţi dintre studenţii care vin la Medicină, vin cu gândul de a pleca din ţară ţinând cont de condiţiile care sunt în sistemul medical românesc, în momentul de faţă. De aceea, soluţia ar fi crearea unui mediu pentru tinerii rezidenţi care să îi determine să rămână şi să poată să îi determine să îşi exercite meseria în condiţii optime atât din punct de vedere financiar cât şi profesional”, a mai spus Octavian Costea.

Şi Andreea, studentă în anul II la Facultatea de Medicină şi Farmacie ”Victor Babeş” din Timişoara, spune că şi-ar dori să lucreze în străinătate pentru că sunt condiţii mai bune şi salarii mai mari. ”De ce să mă oblige să rămân în ţară?”, spune studenta.

Gabriela este şi ea studentă la Facultatea de Medicină din Timişoara şi crede că, dacă această măsură se aplică la o facultate, ar trebui să se aplice şi la alte facultăţi, din alte domenii.

”Eu, ca studentă, primesc o bursă de merit pentru rezultatele mele la învăţătură nu pentru a fi obligată să rămân să muncesc în ţară. Dacă se va ajunge să se aplice această măsură la facultatea noastră, propun să se aplice şi la alte facultăţi din alte domenii”, a spus Gabriela.

Reprezentanţii Universităţii de Medicică şi Farmacie ”Victor Babeş” din Timişoara spun că, pe de o parte, înţeleg propunerea ministrului Sănătăţii, dar pe de altă parte cred că este necesară o dezbatere publică.

”Este cert că după 1989, şi, mai ales în ultimii zece ani, România a pierdut «creiere» şi implicit bani investiţi în pregătirea acestora. Iniţiativa de a încerca să nu se piardă fonduri bugetare - vorbim de sute de milioane de euro în aceşti ultimi zece ani - este de înţeles. Chiar dacă vine târziu, necesită o abordare raţională, democratică. Sunt necesare, în primul rând, dezbateri publice care să aducă în conştiiţa colectivă impactul acestor pierderi financiare şi de specialişti, care nu ar fi dus la deprecierea actuală a sistemului sanitar din ţară”, a declarat Andrei Motoc, purtătorul de cuvânt al UMF ”Victor Babeş” Timişoara.

Motoc mai spune că efectele unei astfel de decizii s-ar vedea abia peste câţiva ani.

”Faptul că unii studenţi ar putea semna contracte în cunoştinţă de cauză la începutul studiilor, ar da roade abia peste câţiva ani, cand devin absolvenţi de studii de licenţă sau de rezidenţiat. Acest lucru ar deveni benefic în cazul în care aceştia vor ocupa posturi în zone «descoperite» sau defavorizate şi ar merita o recompensare materială suplimentară - gen locuinţă ANL, locuinţă de la primăria locală, spor salarial”, a mai spus profesorul.

Andrei Motoc mai crede că pentru sistemul de învăţământ din acest domeniu din România decizia nu ar fi un impediment şi că numărul candidaţilor nu va scădea