Exista şi o categorie mai restrânsa (8%) care spune ca nu s-a tratat niciodata cu antibiotic, categorie care creste semnificativ in cazul celor din mediul rural (10%), precum si in cazul barbatilor (10%), comparativ cu femeile (6%). "Aceste rezultate pot confirma accesul mai dificil al persoanelor din mediul rural la serviciile medicale, inclusiv la medicatie si preocuparea mult mai evidenta a femeilor in ceea ce priveste sanatatea lor si a familiilor lor", spune Irina Craciunescu, senior research consultant la GfK HealthCare România.

22% dintre respondenti spun ca iau de doua-trei ori pe an un tratament cu antibiotic, iar 12% iau de patru-cinci ori pe an sau mai des un astfel de tratament. Restul românilor, putin peste jumatate, folosesc antibiotic o data pe an sau mai rar. Sunt mai multi pensionari sau persoane care locuiesc in zona Banat- Crisana-Maramures care iau antibiotice cu aceasta frecventa comparativ cu intregul esantion.

Cei mai multi dintre românii chestionati folosesc tratamente cu antibiotice pentru raceala (21%), infectie asociata cu durerile de dinti (18%), infectie cu durere in gât (7%), gripa (7%) sau infectii, in general (5%). O treime dintre cei care au luat antibiotic in ultimele doua-trei saptamâni au folosit acest tratament pentru raceala.

Medicul de familie este cel care a recomandat folosirea unui antibiotic pentru mai mult de jumatate dintre respondenti, in vreme ce medicul specialist a recomandat un astfel de tratament doar pentru 19% dintre românii participanti la cercetare. Mai mult, in 9% din cazuri recomandarea a venit din partea farmacistului, iar 8% dintre respondenti au luat singuri decizia de a folosi un astfel de tratament. O treime dintre cei care au decis singuri sa ia un tratament antibiotic, l-au luat pentru tratarea unei raceli, iar o alta treime a luat un astfel de tratament pentru a trata o durere/ infectie la dinti.

Exista diferente intre respondentii care locuiesc in diferite regiuni ale tarii sau intre respondentii cu nivele diferite de educatie in ceea ce priveste persoana care le-a recomandat utilizarea unui antibiotic. Astfel, in Muntenia, medicul de familie este o sursa de recomandare mai putin prezenta, iar medicul specialist este o sursa de recomandare mult mai prezenta spre deosebire de alte zone. Mai mult, in Muntenia (11%) si Dobrogea (20%) exista un numar mai mare de consumatori care iau in considerare doar propriile convingeri cand decid sa ia un tratament antibiotic. In Bucuresti, 63% dintre respondenti spun ca tratamentul cu antibiotic le-a fost recomandat de catre medicul de familie si doar 9% de catre medicul specialist.

Referitor la nivelul de educatie al respondentilor, numarul persoanelor fara educatie sau doar cu scoala primara care au luat un antibiotic la recomandarea unui membru al familiei, cunostinte sau prieten creste, iar numarul acestor persoane care au apelat la recomandarea medicului specialist scade, comparativ cu numarul persoanelor cu o educatie mai ridicata care au luat un astfel de tratament.

"Procentul celor care isi administreaza singuri un antibiotic este in continuare destul de ridicat, aspect ingrijorator mai ales prin faptul ca acestia ofera acest tip de tratament din proprie initiativa si propriilor copii, ceea ce face ca numarul persoanelor auto-medicate sa cresca si mai mult, situatie departe de normalitate care poate avea impact nu doar asupra propriei stari de sanatate sau a familiilor lor, dar si asupra sanatatii celor din jurul lor", spune Irina Craciunescu.