Agenţia de evaluare financiară estimează că economia României va creşte în medie cu circa 3% pe an în perioada 2015-2018, susţinută de avansul consumului intern.

"În 2014, economia României a crescut cu aproape 3%, sprijinită de creşterea consumului din sectorul privat. Populaţia a beneficiat de pe urma scăderii inflaţiei, în special pe fondul declinului preţului produselor petroliere, precum şi de efectele creşterii veniturilor şi scăderii şomajului. Apreciem că aceste efecte vor fi vizibile şi pe parcursul anului 2015. Mai mult, estimăm că cererea internă se va consolida în următorii patru ani, în condiţiile în care nivelul împrumuturilor neperformante va continua să scadă, permiţând astfel reluarea creditării în sectorul privat", se arată într-un comunicat al S&P.

Creşterea economică a României ar putea fi limitată de menţinerea la un nivel scăzut a ratei de absorpţie a fondurilor europene, de un climat extern incert, amplificat de riscurile geopolitice, precum şi de un nivel sub aşteptări al investiţiilor străine directe. De asemenea, o recuperare sub estimări a creditării din sectorul privat ar putea mări presiunea pe scădere.

Agenţia de evaluare financiară notează că menţinerea calificativelor acordate României se datorează nivelului moderat de îndatorare externă şi fiscală al ţării, precum şi perspectivelor de creştere economică relativ stabile.

"Calificativele sunt constrânse de calitatea scăzută a guvernanţei, în ciuda eforturilor recente pentru reducerea corupţiei, precum şi de un nivel redus al PIB-ului pe cap de locuitor raportat la statele din regiune, de 8.600 dolari, şi de rata datoriei în valută din sectorul privat, care, deşi a intrat pe o pantă descendentă, se menţine încă la un nivel ridicat, ceea ce poate limita politica monetară", se arată în comunicat.

Cu toate că România şi-a depăşit obiectivele fiscale pentru 2014, S&P apreciează că perspectivele pentru acest an sunt mai puţin clare, în special în contextul unui mediu politic tensionat, urmare a înfrângerii suferite de premierul Victor Ponta la alegerile prezidenţiale din noiembrie anul trecut şi a calendarului politic din perioada următoare, evenimente ce ar putea afecta sectorul fiscal.

Agenţia aminteşte de reducerea CAS cu 5% în octombrie, scăderea taxei pe construcţiile speciale, de la 1,5% la 1%, şi creşterea salariului minim.

"Estimăm că încasările la buget vor fi sprijinite de întărirea cererii interne, care va anula parţial impactul unora dintre măsurile enumerate. Cu toate acestea, în lipsa unor mijloace clare care să amortizeze pierderile rezultate la buget şi, ţinând cont de măsurile suplimentare de relaxare fiscală înaintea alegerilor parlamentare din 2016, anticipăm că deficitul guvernamental general se va adânci uşor în 2015, la 2% din PIB", se arată în comunicat.

De asemenea, propunerile Guvernului pentru modificarea Codului Fiscal, printre care scăderea cotei TVA de la 24% la 20% în 2016 şi la 18% în 2018, eliminarea taxei pe dividende, precum şi reducerea accizelor şi a contribuţiilor sociale, vor afecta veniturile şi vor duce la creşterea deficitului.

Agenţia de rating notează că unele dintre tăierile de taxe propuse au fost deja devansate pentru acest an, inclusiv scăderea, din luna iunie, a cotei standard de TVA pentru alimente şi băuturi non-alcoolice, de la 24% la 9%.

"Consiliul Fiscal din România estimează că implementarea tuturor propunerilor Guvernului va duce la creşterea deficitului fiscal la 3,7% din PIB până în 2019, ceea ce ar reprezenta o încălcare a pragului de 3% din PIB care declanşează procedura UE de deficit excesiv", potrivit S&P.

S&P menţionează că proiecţiile pentru scenariul de bază privind România nu iau în calcul toate propunerile pentru modificarea Codului Fiscal, întrucât măsurile necesită aprobarea parlamentului.

"Cu toate acestea, am revizuit prognoza privind traiectoria fiscală a României pentru a include o uşoară deterioarare a finanţelor Guvernului, în condiţiile creşterii incertitudinii politice înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor. Estimăm că gradul de îndatorare guvernamentală va atinge un vîrf de 40,7% din PIB în 2017, faţă de proiecţia anterioară, care presupunea scăderea graduală a datoriei".

Potrivit agenţiei de rating, 75% din datoria guvernamentală este în valută, în special în euro, ceea ce indică o anumită vulnerabilitate la variaţiile cursului de schimb.

Continuarea procesului de consolidare fiscală şi a restructurării întreprinderilor de stat, care ar contribui la scăderea datoriei guvernamentale nete, precum şi reducerea vulnerabilităţii sectorului privat faţă de fluctuaţiile de schimb valutar ar putea conduce la acţiuni de îmbunătăţire a ratingului acordat României de către Standard&Poor’s.