Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Rovana Plumb, a spus că se lucrează la noua Lege privind salarizarea în sistemul bugetar, propunerea fiind ca salariul minim pe economie să fie de 1.200 de lei din ianuarie 2016.

"Suntem, în momentul de faţă, în situaţia de a calcula anumite scenarii, împreună cu Ministerul de Finanţe. Imediat vom intra în dialog cu partenerii sociali, dar ne vom consulta şi cu ceilalţi colegi din Guvern. Aşa cum am propus, cel mai mic salariu va fi 1.200 de lei, salariul minim pe economie, începând din ianuarie 2016, şi cel mai mare va fi cel al preşedintelui, egal cu cel al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), egal cu al premierului, egal cu al preşedintelui Camerei Deputaţilor şi cu cel al Senatului", a precizat Rovana Plumb.

Întrebată cum comentează declaraţia ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici, privind salariile din administraţie, Rovana Plumb a spus că problema se pune în ceea ce priveşte motivarea personalului din tot sectorul bugetar.

"Ceea ce am reuşit noi să facem pentru anul acesta a fost să creştem salariile doar în cele două sectoare-cheie: sănătate şi educaţie. Acum ne uităm spre tot sectorul bugetar, pentru că, într-adevăr, aici nu au mai fost făcute niciun fel de majorări, iar de motivarea personalului avem nevoie în tot sectorul bugetar, pentru a furniza servicii de calitate, dar şi pentru a elabora politici publice", a spus ministrul Muncii.

Rovana Plumb a adăugat că încă nu are un răspuns privind posibilitatea elaborării unei legi separate pentru domeniul sanitar, întrucât decizia va fi luată numai în urma dialogului cu reprezentanţii sindicatelor din domeniu.

Salariul unui ministru, de circa 5.300 de lei, este ruşinos, fiind nevoie de "reaşezarea" salariilor în administraţie, domeniu care trebuie să fie bine remunerat, a declarat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

"Este un subiect (salariul unui ministru, n.r.) pe care noi nu-l discutăm cu omologii noştri, pentru că nimeni nu te crede. Nu aş putea să spun cât anume ar trebui să câştige, dar toate aceste salarizări trebuie reaşezate: de la preşedintele statului până la funcţionarul pe studii medii dintr-o primărie de comună. Trebuie toate reaşezate. Eu îmi aduc aminte din anii de administraţie petrecuţi, unde salarizarea era altfel aşezată: mai comprimată, fără foarte multe trepte de salarizare, mult mai uşor de aplicat şi era cât de cât, să spunem, decentă. Până la un punct, după care s-a pierdut tot. Fără o administraţie puternică, nu ai cum să speri, decât accidental, că se pot face lucrurile bine", a spus Teodorovici, la Digi24.

Ministrul Finanţelor a adăugat că este este nevoie de salarizare, pregătire, stabilitate, încredere, cunoaşterea legii, dar şi de o legislaţie mai simplă.

La sfârşitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înfiinţarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu anul viitor.

Guvernul propune ca în noua lege a salarizării să fie cinci clase de salarizare, care să includă, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit şcoli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) şi persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar şi preşedintele ţării, parlamentarul şi ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim de 22.000 de lei brut.

Ministrul Muncii spunea că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus astfel de la 111 la doar cinci, proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârşitul anului.

Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea salariului minim pe economie a condus în sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesită o corecţie.

Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eşantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eşantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu.

Raportul dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului.

Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă, astfel încât până în prezent au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.