Preşedintele Rusiei are un apetit special pentru aventuri militare în anii cu Jocuri Olimpice, spune Luke Harding pentru The Guardian, insinuând că Putin are în plan noi strategii militare.

Situaţia din Crimeea pare de rău augur, o agenţie de spionaj din Rusia declarând recent că a dejucat o serie de atacuri din partea ucrainenilor înarmaţi din peninsulă. Câteva minute mai târziu, Vladimir Putin a acuzat guvernul pro-occidental din Kiev că alege teroarea în detrimentul păcii. Între timp, neobservat de către lumea exterioară, Rusia a furişat vehicule maritime de transport militar în Crimeea, peninsulă pe care Putin a în primăvara anului 2014.

La doi ani dupa ce Putin a năpădit Crimeea cu soldaţi sub acoperire ai forţelor speciale ruseşti, o altă ofensivă militară pare acum posibilă. „Parlamentul” Crimeei spune că Ucraina a lansat deja un război nedeclarat, în timp ce Ucraina acuză forţele speciale ruseşti (FSB) e posibilitatea unui complot. În timp ce în Donestk şi Luhansk  au existat ciocniri zilnice între rebeli pro-Rusia şi forţele guvernamentale ucrainene, în istmul Perekop, teritoriul dintre Crimeea şi sudul provinciei Kcherson din Ucraina, a fost linişte. Nu a existat nici o luptă aici, nici chiar şi în 2014.

Toate acestea conduc la suspiciunea, exprimată de către Carl Bildt, fostul prim-ministru al Suediei şi alţii, că Rusia ar putea fi pe cale să invadeze din nou. Iar istoria pare să confirme ipoteza -  invaziile anterioare ale lui Putin au coincis cu Jocurile Olimpice, momente în care comunitatea internaţională este distrasă sau în vacanţă  - exemple fiind Georgia, în 2008, după Beijing, sau Ucraina în 2014, după Jocurile de iarnă de la Sochi.

Există alte circumstanţe prielnice această vară. Alegerile prezidenţiale paralizează SUA, iar candidatul republican, Donald Trump, a lăsat să se înţeleagă că, în calitate de preşedinte, ar putea recunoaşte anexarea de către Rusia a Crimeea. Pare nesigură şi poziţia Ucrainei în prezent. De asemenea, Europa este confuză, în urma votului Brexit, şi se află sub efectele unei crize a migraţiei în curs de desfăşurare.

La acest moment par să existe trei scenarii posibile. În primul rând, Putin va încerca să impulsioneze această ultimă criză pentru a convinge ţările UE să renunţe la sancţiunile impuse în contextul conflictului cu Ucraina. Un alt aspect ar putea fi incursiunea militară limitată, eventual instituirea unui coridor de securitate, care, fără îndoială, ar include staţia de energie electrică din oraşul ucrainean din apropiere de Herson. O a treia ar fi un plan ceva mai mare.

În primăvara anului 2014 au existat speculaţii că Putin îşi va croi un coridor care face legătura dintre Doneţk şi Luhansk cu Crimeea. Acest lucru ar implica infuzia forţelor ucrainene în oraşul-port Mariupol si avansarea de-a lungul coastei. Kremlinul pare să nu excludă nici ideea de „Novorusia”, o pseudo-identitate istorică ce cuprinde regiunile vorbitoare de limba rusă din sudul şi sud-estul Ucrainei. Niciuna dintre acestea nu s-a întâmplat, dar un coridor de teren ar fi cu siguranţă o soluţie atractivă pentru problemele actuale ale Crimeei, şi ar rezolva şi  problemele de infrastructură pe termen scurt şi lung ale Rusiei. Din punctul de vedere al Kremlinului, o posibilă aventură ucrainiană ar demonstra în mod concludent slăbiciunea şi incapacitatea Occidentului.