Din ianuarie incoace, a spus ministrul, "s-a inregistrat o crestere foarte mare a activitatii speculative pe piata produselor petroliere, derivate si futures, iar asta nu e acceptabil". Mai exact, ca oriunde in alta parte pe piata materiilor prime, de la alimente la metale, ceea ce porneste ca un fenomen legat de factori climatici sau geopolitici ajunge repede sa fie potentat de speculatori, care profita de dereglementarea pietei materiilor prime. Conform unor statistici publicate de Macquarie Bank din Australia, investitiile legate de indicii pietei materiilor prime au crescut de la mai putin de 10 miliarde de dolari in 1998 la circa 172 de miliarde in 2008, iar valoarea creste in continuare, odata cu preturile materiilor prime.

Petrolul Brent va ajunge la un pret mediu de 124 de dolari pe baril, estimeaza Erste Bank intr-un raport publicat in urma cu cateva zile, care apreciaza insa ca in prima jumatate a anului ar putea ajunge la 150 de dolari si chiar sa treaca de 200 de dolari pe baril daca rutele principale ale petrolului (stramtoarea Hormuz si Malacca) s-ar bloca din cauza conflictelor din Orientul Mijlociu. Efectul? Conform Agentiei Internationale pentru Energie, in 2010 ponderea cheltuielilor in sectorul petrolului a fost de 4,1% din PIB-ul global, iar daca pretul petrolului va depasi 100 de dolari o perioada indelungata in 2011, raportul ar creste la aproape 5%, adica un nivel critic pentru economie. La un pret mediu de 120 dolari/baril pentru Brent, ar fi echivalentul a 6% din PIB, iar la 150 de dolari, ponderea ar creste la 7,5% din PIB.

Analistii Erste sustin ca in 2010, cauza scumpirii materiilor prime au fost masurile de incurajare economica adoptate de guverne si banci centrale si politica de dobanda zero adoptata la scara aproape globala. De aceea, considera ei, evolutia viitoare a pretului petrolului depinde foarte mult de aplicarea unui al treilea program de relaxare cantitativa de catre Rezerva Federala (la ora actuala este in desfasurare cel de-al doilea, in cursul caruia Rezerva Federala cumpara obligatiuni americane in valoare de 600 de miliarde de dolari, spre a asigura lichiditatea necesara in sistemul financiar; decizia Fed de a initia acest al doilea program a fost criticata pe motiv ca alimenteaza inflatia si pune la dispozitia pietelor prea multi bani pentru speculatii).

"Corelarea pozitiva foarte evidenta dintre piata de actiuni si pretul petrolului nu poate fi explicata doar de modelele conventionale de oferta si cerere. Politica monetara a devenit probabil cel mai important factor pentru pietele de marfuri", conchide Ronald Stöferle, analist specializat in materii prime in cadrul Erste Group.