Nu este foarte clar încă cum vor fi folosiţi banii colectaţi din această taxă.

Ciprian Gavriliu şi Elena Geageac, analişti fiscali în cadrul Deloitte România, analizează măsura.

„Taxa în sine ar putea avea efect asupra reducerii poluării, dar în timp, cu condiţia ca banii colectaţi să fie utilizaţi exclusiv pentru implementarea altor măsuri în această direcţie. Deocamdată, însă, nu este foarte clar cum vor fi folosiţi banii colectaţi din taxa Oxigen. Construcţia de piste pentru biciclete, amenajarea de parcuri şi zone verzi, amenajarea de locuri de parcare pot fi astfel de opţiuni ce ar conduce la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a aerului.

Şi, mai ales, să nu uităm că soluţia găsită de natură pentru transferarea carbonului din atmosferă în sol este procesul de fotosinteză", consideră Ciprian Gavriliu, partener Servicii Fiscale, şi Elena Geageac, Senior Manager Taxe Directe, Deloitte România.

Aceştia arată că traficul rutier este responsabil pentru mare parte din poluare, în condiţiile în care sunt peste 2 milioane de maşini în Capitală, însă este greu de estimat în ce măsură aplicarea noii reglementări va rezolva problema traficului în Bucureşti.

„În privinţa poluării, mai apare o întrebare: este corectă taxarea pe normă de poluare (EuroN) sau ar trebui taxat consumul de carburant (amprenta de carbon)? Pentru că o maşină veche, cu care se circulă puţin, poluează mai puţin decât una nouă, cu care se circulă mai mult. (...)

Adoptarea unor măsuri pentru reducerea intensităţii traficului rutier şi, implicit, a poluării cauzate de acesta, este mai mult decât necesară. Programul Oxigen poate fi considerat un început, însă, pentru a avea efectul scontat, trebuie să beneficieze şi de alte măsuri complementare. În plus, astfel de programe trebuie extinse la nivel naţional", mai arată analiştii fiscali.

Analiştii Deloitte arată că în Bucureşti sunt peste 600.000 de autoturisme cu norme de poluare sub Euro 4.