"M-am gândit că ar trebui să scriu o carte despre cele 72 de zile în cătuşe. Pe toată lumea ar marca să fie arestat. Nu este vorba de Elena Udrea, nu este vorba de un om politic, este vorba că oricine poate ajunge acolo şi va trăi o dramă. Statul român nu poate asigura astăzi condiţii decente de arest preventiv. Condiţiile sunt inumane.

De aceea sunt şi atât de multe condamnări la CEDO. Ştiu că foarte mulţi oameni gândesc arestarea preventivă, penitenciarul ca pe o pedeapsă mai mare decât lipsirea de libertate. Ştiu că foarte mulţi cred că dacă ajungi acolo trebuie să fii, eventual, schingiuit. Din păcate, aceasta este o mentalitate de Ev Mediu. Pedeapsa este privarea de libertate şi nu umilirea cuiva sau îmbolnăvirea cuiva, pentru că de acolo, cel mai sigur, ieşi un om bolnav", a spus Udrea, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

Fostul ministru a adăugat că s-a gândit doar la un eventual sumar pe care l-ar putea avea o astfel de carte.

"Dacă ajungi acolo înţelegi că într-o cameră de nouă metri pătraţi nu ai cum să stai decât fie în picioare, fie întins pe pat, nu există altă variantă, iar după luni de zile de stat în aceste condiţii mergi cu greu şi sigur te îmbolnăveşti de afecţiuni ale coloanei", a explicat Elena Udrea, referitor la condiţiile din arest.

De asemenea, Elena Udrea a povestit că de când a fost plasată în arest la domiciliu nu face altceva decât să citească şi să scrie.

"E mai bine (în arest la domiciliu - n.red.), pentru că am un dosar de 81 de volume şi în arest mă întâlneam cu avocatul într-o cuşcă, iar actele pe care avea să mi le comunice le introducea printr-o fantă de un milimetru. Mi-ar fi trebuit, probabil, luni de zile să ajung să ajung să pot studia dosarul în care sunt acuzată. Pe de o parte, este acest avantaj uriaş de acasă, ca să te aperi mult mai bine şi, pe de altă parte, cred că este normalitatea în ceea ce priveşte cercetarea penală a unei persoane. Normalitatea este ca aceste proceduri să se întâmple cu inculpat în stare de libertate", a spus Udrea.

Pe de altă parte, fostul ministru a adăugat că îşi doreşte să facă în continuare politică.

"Nu am spus că de astăzi mă apuc să fac din nou politică, ci că îmi doresc şi pe mai departe să continui să activez în politică şi cred că este nevoie de oameni care să îşi asume să schimbe ceea ce este de schimbat în această ţară - de la legile care sunt haotice şi care generază abuzuri, la atitudini, pentru că vedem că cei care ar trebui să conducă această ţară încearcă să se protejeze", a conchis Udrea.

Elena Udrea a fost, vineri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde magistraţii au analizat măsurile preventive impuse în dosarul "Gala Bute".

Fostul ministru Elena Udrea a fost eliberată din Penitenciarul Târgşor şi plasată în arest la domiciliu, după ce instanţa supremă a decis definitiv, în 7 mai, înlocuirea măsurii arestului preventiv, în dosarul "Gala Bute".

Elena Udrea a fost transferată în 30 aprilie la Penitenciarul de la Târgşor, judeţul Prahova, din Arestul central al Poliţiei Capitalei, unde a fost încarcerată din 25 februarie.

Procurorii DNA au trimis dosarul "Gala Bute" în instanţă în 21 aprilie, iar la primul termen, judecătorii ICCJ au menţinut măsura arestului preventiv pentru Udrea, Obreja şi Breazu. Decizia a fost contestată, iar joi, un alt complet de la ICCJ a decis definitiv plasarea lor în arest la domiciliu.

Fostul ministru este acuzat de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului Gala Bute de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.

Alături de Udrea, au fost trimişi în judecată fostul ministru Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Georghe Nastasia, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă.

Potrivit DNA, între 2010 şi 2011, Elena Udrea şi fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI.

Anchetatorii au mai stabilit că Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu. Plăţile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.

În 2011, Udrea ar fi cerut şi primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.

După trimiterea în judecată a dosarului, procurorii au dispus să continue cercetările faţă de Elena Udrea pentru infracţiunea de spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-a transferat la PDL Bucureşti, sub aparenţa unor contracte de donaţie fictive, întocmite pentru a disimula originea infracţională a banilor.

Elena Udrea este urmărită penal şi în dosarul "Microsoft", cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanţa a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu până în 25 februarie, când a fost arestată preventiv în dosarul "Gala Bute".