"Avem de gând să înfiinţăm un comitet director pentru a identifica şi rezolva eventualele probleme ridicate de construirea Coridorului Sudic", a declarat Marcos Sefcovici, vicepreşedinte al Comisiei pentru energie, citat de AFP.

El a afirmat că Azerbaidjanul şi Turcia au cerut UE lansarea acestei iniţiative, pentru a fi sigure că Europa va contribui la proiectul Coridorului Sudic şi a precizat că cele două state au dat "asigurări ferme" în ceea ce priveşte implicarea lor în construirea acestui gazoduct, care ar trebui "să aducă gazul la frontiera europeană până în 2020".

În paralel, săptămâna trecută, Rusia şi-a manifestat dorinţa de a construi, împreună cu o companie din Turcia, un gazoduct capabil să livreze 63 de miliarde de metri cubi de gaz dinspre Rusia către Turcia.

Marţi, România, Grecia şi Bulgaria au semnat un acord de cooperare la Bruxelles pentru dezvoltarea unei infrastructuri regionale de gaze naturale şi şi-au arătat disponibilitatea de a sprijini proiectul Coridorului Sudic.

UE caută rute prin care să diversifice aprovizionarea cu gaz, pentru a reduce dependenţa Europei de resursele Rusiei, pe fondul relaţiei tensionate cu Moscova din cauza conflictului din Ucraina.

"Uniunea Europeană are nevoie să diversifice nu doar rutele de transport al gazului, ci şi sursele de energie", a declarat Claudio De Vincenti, secretarul italian de stat în domeniul energiei.

Coridorul Sudic ar urma să transporte gaz din Marea Caspică prin Georgia şi Turcia, prin gazoductul Tanap, iar apoi prin Grecia, Albania şi Italia, prin conducta TAP. Această reţea ar urma să asigure 20% din necesarul UE, potrivit Comisiei Europene. Coridorul Sudic ar urma să livreze către Europa 16 miliarde de metri cubi pe an, faţă de cele 63 de miliarde de metri cubi de gaz pe an pe care trebuia să le transporte South Stream.

Pe de altă parte, unii dintre miniştrii de Energie prezenţi la reuniunea de la Bruxelles şi-au arătat interesul pentru construcţia unei conducte care să transporte gaz din Israel prin Cipru şi Grecia, considerând că ar trebui un studiu de fezabilitate pentru acest proiect, potrivit Bloomberg.

Săptămâna trecută, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că Moscova renunţă la proiectul gazoductului ruso-italian, care implica şapte state membre şi care trebuia să securizeze aprovizionarea Uniunii Europene.

Proiectul gazoductul South Stream presupunea transportul de gaze naturale din Rusia, pe sub Marea Neagră, către ţările din sudul şi centrul Europei.

South Stream a fost suspendat în momentul în care Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acordurile bilaterale pe care Rusia le are cu ţările prin care urmează să treacă gazoductul, printre care Austria, Bulgaria, Ungaria şi Slovenia.

Comisia a apreciat că aceste înţelegeri încalcă legislaţia Uniunii Europene, care stipulează că gazoductele nu pot aparţine companiilor care se ocupă cu extracţia gazelor naturale.

Gazprom deţinea 50% din South Stream Transport, care urma să construiască gazoductul. Ceilalţi acţionari erau grupul italian Eni, cu o participaţie de 20%, EDF din Franţa şi Wintershall din Germania, fiecare cu o participaţie de câte 15%.