Gazul este văzut, în con­tex­tul tranziţiei ener­ge­tice, ca principa­lul atu pe care România îl are pentru a trece din zona de cărbuni spre cea de energie verde. Fără deblocarea potenţia­lu­lui din Marea Neagră, România riscă însă să ajungă la importuri de gaze naturale de 40% din consum în următorii 10 ani şi să rateze o oportunitate unică de dez­voltare în domeniul energetic.

Investiţiile necesare în dome­niul energetic se ridică la 70 de mi­liarde de euro în următorul dece­niu, circa 13 miliarde din această sumă fiind reprezentate de pro­iec­tele privind ex­tra­gerea gazului din Marea Nea­gră, potrivit unor cal­cule publicate de Con­siliul Investi­to­rilor Străini, orga­nizaţie care facilitează dialogul între me­diul de busi­ness şi cel public. Su­me­le riscă să rămână pe hârtie dacă anul acesta nu se clarifică legislaţia offshore, spun jucătorii implicaţi.

OMV Petrom alături de ame­ri­ca­nii de la ExxonMobil au in­vestit 1,5 mld. dolari pentru explorarea blo­cului Neptun, aflat în zona de apă adâncă a Mării Negre. Schim­bă­rile le­gislative au blocat pro­iec­tul şi i-au deter­minat pe americani să aban­do­ne­ze această investiţie. Locul lor ar pu­tea fi luat de Romgaz, com­panie de stat fără ex­perienţă în ex­plorarea şi producţia de gaze offshore, ope­ra­torul între­gu­lui pro­iect, în cazul  în care oferta Romgaz va fi acceptată, ur­mând să fie OMV Petrom.

Potrivit datelor publice, zona eco­nomică românească a Mării Ne­gre ar avea rezerve de 200 de mi­liar­de de metri cubi, cantitate care ar pu­tea acoperi consumul na­ţio­nal pen­tru următorii 20 de ani. Consu­mul apro­ximativ de gaze al Români­ei este de circa 10 miliarde de metri cubi.

Dincolo de deblocarea rezer­velor din Marea Neagră, jucătorii din do­meniul gazului natural cer acor­darea unei atenţii sporite valo­rificării acestei resurse. Capa­ci­tăţile de pro­duc­ţie de energie pe bază de gaz, prin­ci­pala soluţie de tranziţie de la cărbuni spre zona de energie verde, sunt singurele, din­colo de cărbuni, care până în 2030 scad, con­form Pla­nu­lui Naţio­nal In­te­grat Ener­gie şi Schimbări Clima­tice (PNIESC), do­cu­mentul după care se va dezvolta din punct de ve­de­re ener­getic Româ­nia în urmă­torul deceniu. 

Statisticile oficiale contrazic astfel declaraţiile de susţinere a gazului şi ridică semne de întrebare pentru cei mai puternici jucători din domeniu.