Vă scriu ca răspuns la articolul dvs. de astăzi, „Drama afacerilor româneşti: avem idei, avem proiecte, avem piaţă, avem bani. Nu avem cu cine să le facem, nu găsim oameni pentru execuţie". În acest articol dvs. vorbiţi de lucruri sfinte şi anume de faptul că nu se găsesc oameni pentru funcţii de execuţie (manageri), leaderi. Eu vreau să vă scriu despre faptul că nu găsesc oameni care să muncească, să se trezească de la 4 dimineaţa şi să lucreze cinstit 8 ore pe zi.

Am o brutărie artizanală în Galaţi şi de 2 luni încerc să găsesc doi oameni pentru producţie. Să nu va închipuiţi că vreau să aibă calificare în domeniu. Tot ce le cer este să vrea să muncească şi să fie la 4:30 dimineaţa în brutărie (pentru că în panificaţie se munceşte în timpul în care toţi ceilalţi dorm şi pentru că pâinea şi produsele trebuie să fie calde atunci când lumea merge la serviciu, la 7:30).

Am dat un anunţ în ziarul local de două luni, iar dacă mă sună o persoană pe zi, mă consider norocos. Dacă mai reuşesc să determin acea persoană să vină la un interviu, deja sunt prea tare.  De celelalte canale de comunicare, precum Facebook, nici nu mai zic.  Vreau să subliniez faptul că nu găsesc oameni care să muncească, să se trezească la 4 dimineaţa şi să muncească cinstit, 8 ore pe zi.

 Primele  întrebări sunt legate de salariu şi de program şi chiar dacă le răspunzi, nu mai auzi de ei.  Mai nou întreabă şi de zonă, ca nu cumva să facă mai mult de cinci minute până la muncă. Să nu va închipuiţi că Galaţiul este un oraş prea mare. Cu autobuzul faci lejer dintr-un capăt în celălalt maximum 30 de minute. Ba mai mult dacă pui şi timpul de aşteptare al autobuzului şi alegi să mergi pe jos în schimb ajungi mai repede, faci mişcare şi economiseşti bani (asta deja cred că e o gândire de antreprenor şi nu prea se potriveşte angajatului român).

Cititi mai multe pe www.zf.ro