SITUAŢIA EXISTENTĂ: Dimensiunile exacte ale pieţei de logistică nu pot fi estimate, pentru că multe companii cu alte obiecte de activitate au activităţi de logistică. Totuşi, cele mai mari 100 de companii de profil înregistrează o cifră de afaceri cumulată de peste 1 miliard de euro. În ultimii ani piaţa de logistică s-a consolidat, operatorii mari sporindu-şi afacerile; zeci de firme cu activităţi în domeniu au dispărut de pe piaţă după 2009. Operatorul logistic Wim Bosman, înfiinţat în urmă cu 24 de ani de Emil Ion în parteneriat cu firma olandeză care dă şi numele filialei din România, a crescut treptat, odată cu dezvoltarea cererii şi a partenerilor.

DECIZIA: Wim Bosman are o flotă de 43 de camioane, depozite de 10.000 mp în parcul industrial din Ploieşti şi a ajuns la afaceri de zeci de milioane de lei. 2015 a fost un an în care a vizat creşterea profitabilităţii, iar în colaborare cu partenerii săi a aplicat măsuri pentru eficientizarea proceselor şi operaţiunilor interne. De pildă, au efectuat operaţiuni pentru clienţi şi în perioada weekendului, pentru a utiliza la maximul utilajele din depozite.

EFECTE: În 2015, Wim Bosman România, parte a grupului neozeelandez Mainfreight, a raportat o cifră de afaceri de 62,5 milioane de lei, în creştere cu 6,25% faţă de 2014. În acelaşi interval, profitul a ajuns la 1,4 milioane de lei, în creştere cu 8,51% faţă de anul precedent. „Sperăm să menţinem trendul, dacă nu chiar să-l creştem, în continuare, cu o singură remarcă. Urmează să facem o investiţie, care se va reflecta imediat în cifre, chiar dacă noi ne aşteptăm să avem un grad ridicat de ocupare din prima zi în care vom da în folosinţă noua celulă. Se va vedea în rezultatele noastre de anul acesta“, declară Emil Ion, director general al Wim Bosman România.

“Profitul în creştere este un rezultat al creşterii eficienţei activităţii noastre. Cel mai important mi se pare că acest lucru se datorează oamenilor de la Wim Bosman“, declară Emil Ion, director general al filialei din România. El povesteşte că în cadrul firmei există o practică: „Avem în derulare continuu programe de creştere a eficienţei. Foarte pe scurt, încep de la cel mai de jos nivel, de la manipulanţi, stivuitorişti, şefi de schimb“. Fiecare are dreptul să exprime opinia în legătură cu felul în care ar putea să îmbunătăţească ceea ce face el zi de zi; ideile sunt scrise pe o tablă, preluate şi discutate în şedinţe organizate o dată la două săptămâni. „Din zece una e interesantă, restul sunt din cele mai năstruşnice, cum ar fi că vor mai multă cafea la automate. Ideea este că oamenii pot să-şi exprime ceea ce vor, iar lucrurile acestea aduc uneori idei interesante, care în cazul în care implică clientul sunt discutate şi cu el, stabilite, acceptate şi puse în aplicare“, spune Emil Ion.

De exemplu, o astfel de idee a fost folosirea echipamentelor de reparaţii pentru paleţi; au prezentat clientului propunerea, care a acceptat-o. „Am introdus un schimb adiţional în weekend, păstrând relativ constante costurile fixe; cu costuri marginale am reuşit să sporim volumul de activitate. Am utilizat mai eficient bancurile de reparaţii pentru paleţii CHEP (companie care se ocupă cu închirierea de paleţi) şi echipamentele“.

Un alt exemplu de decizie care se înscrie în rândul „reglajelor de fineţe“ se numără şi orarul de livrări, arată şeful Wim Bosman România. „Am discutat şi am încercat să identificăm în cazul distribuţiei generice dacă există o anumită prioritate în livrarea comenzilor sau mai putem aştepta o zi în plus pentru a le putea combina într-un mod mai eficace, ceea ce duce la reducerea costurilor. Una este să faci un transport cu un mijloc de o anumită capacitate“. Cu un vehicul de capacitate mai mică costul pe unitate este mai mare decât în cazul unui camion, de exemplu, motiv pentru care Wim Bosman încearcă să combine cât mai multe mărfuri pentru a le transporta în mijloace de capacitate mare, de pildăTIR de 20 de tone. Pe de altă parte, în cazul mijloacelor de transport de capacitate mare contează timpul de tranzit şi există zone centrale din oraşe care nu pot fi accesate.

Pentru acest an compania şi-a propus o creştere de doi digiţi, „în jur de 15%, pe care eu o consider realizabilă“, spune reprezentantul companiei. Wim Bosman România, parte a grupului neozeelandez Mainfreight, a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 62,5 milioane de lei, în creştere cu 6,25% faţă de 2014. Anul trecut, spune Ion, „ne-am concentrat şi pe dezvoltarea operaţiunilor din hubul din vestul ţării, de la Cluj-Napoca, iar rezultatele s-au concretizat în creşterea cifrei de afaceri cu peste 50% faţă de anul precedent şi adăugarea de noi clienţi în portofoliu“.

Plusul de anul trecut a venit în principal din cererile sporite ale clienţilor industriali, aşa cum îi numeşte firma de logistică. Doi clienţi – Samsung România şi CHEP România – reprezintă în jur de 40% din cifra de afaceri a Wim Bosman. „Împreună cu ei am învăţat cum să fim mai eficienţi. Nu doar transport de la A la Z un palet care a intrat azi în depozit şi iese peste trei zile. Au cereri din ce în ce mai diverse şi complexe, discutând cu ei poţi identifica modalităţi de creştere a eficienţei.“