Pentru asta Socialiştii Europeni şi Internaţionala Socialistă ar trebui să se reunească de urgenţă şi să dea pur şi simplu PSD afară din rândurile lor. Pentru că PSD extinde azi la scară neaşteptată ceea ce gândea odată Noam Chomsky, cel mai comunist dintre filosofii contemporani: bolşevicii nu au fost decât nişte capitalişti deviaţionişti în frunte cu Lenin şi Stalin, iar revoluţia socialistă nu a fost altceva decât o mizerie. Altfel zis „au întinat tovarăşi!” - că tot am fost la ceas aniversar.

 

Dar Chomsky, săracu, de unde să ştie el că bolşevicii-capitalişti care nu-s interesaţi de poporul-muncitor nasc pui vii prin România, la 100 de ani la prelarea puterii şi la aproape 30 după ce au crăpat, şi continuă să întineze idealuri, dacă el nu ştie decât de mustăţile lui Lenin şi Stalin?

 

În literatură, unul care trădează şi întinează nobile idealuri se numeşte o iudă.

 

Exact ce face PSD în aceste zile.

 

Ştim povestea biblică cu toţii, dar nu ştim cu toţii literatura apocrifă care înconjură legenda.

 

Zice literatura apocrifă că Iuda, de fapt, nu ar fi vrut să-l trădeze pe Isus decât pe ici pe colo.

E drept că-i plăceau banii şi lui la fel ca lui Dragnea, Tudose sau Mişa, de aia l-a vândut pe cel pe care-l numea Învăţătorul, dar în capului şi-ar mai fi zis: nu-l vând decât de aici de la poala Templului până colea în Gradina Ghetsimani că nu-i drum lung, iar mai încolo se descurcă el că de aia-i Fiul lui Dumnezeu! Iuda, ca mulţi alţii din vremea lui, aştepta de fapt un Mesia care să-i scape pe iudei de romani că aşa interpretau ei vechile prorocii; iar faptul că Isus s-ar fi descurcat el cumva i-ar fi dovedit că, de fapt, chiar este cel aşteptat. Dar a cam dat-o-n bară cu socoteala şi, când a vâzut că ăla dă ochii peste cap pe bune, s-a dus în templu şi a aruncat arginţii luaţi ca preţ al trădării şi apoi s-a spânzurat – aceasta gest din urmă fiind recunoaşterea vinei lui.

De ce are vină Iuda în povestea biblică şi de ce, peste veacuri, povestea este spusă şi răspusă? Chiar dacă s-ar putea ca nicio iotă din ea să nu fie adevărată? Pentru ca toţi să-şi aducă aminte sau să inveţe, dacă nu ştiu, că nu-i frumos să trădezi!

Din zorii FSN-ului comunist şi până azi în rodnicia PSD-ului plin de milionari deviaţionişti cu vile, insule şi vacanţe la Monte Carlo, partidul ăsta a susţinut că ţine cu poporul. L-a mituit pe popor în fel şi chip, a făcut milionari din liderii lui de sindicat ca să-şi cumpere pacea socială, dar a păstrat aparenţa de „partid al stângii”.

Din această săptămână însă PSD nu mai este partidul „poporului”, este „partidul statului”.

Cititi mai multe pe www.zf.ro