Victor Cămărăşoiu este unul dintre acei antreprenori care şi-a creat afacerea dintr-o nevoie proprie, respectiv dorinţa de a asigura hrană sănătoasă familiei. Cum s-a transformat în business ograda sa?

În momentul în care a luat naştere Ograda Verde, adică în 2012, piaţa oferea o gamă extrem de restrânsă de surse de unde puteai cumpăra animale crescute 100% natural şi, de altfel, nici în prezent nu există prea multe opţiuni viabile. Pe atunci, noile date cu privire la efectele negative ale substanţelor adăugate în hrana animalelor l-au determinat pe fondatorul companiei să ia măsuri şi să îşi crească propriile sale păsări, activitatea sa devenind în scurt timp un business în toată regula.

„Astăzi, dorinţa de a oferi publicului o alternativă la produsele de provenienţă animală este un motor foarte important, care ne motivează să continuăm creşterea animalelor în această formă”, susţine Victor Cămărăşoiu, fondatorul afacerii de familie Ograda Verde, o microfermă în care se cresc păsări în condiţii similare celor din gospodăriile ţărăneşti.

Firma a atins anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 300.000 de euro, în creştere cu 27% faţă de 2019. Alimentate de interesul crescut al publicului pentru produsele sănătoase, pe fondul pandemiei, rezultatele au fost susţinute şi de tendinţa de adopţie în număr mare a achiziţiilor online.

„Noi ne-am format şi o bază solidă de clienţi fideli, pentru că odată ce au descoperit gustul produselor de la animale crescute după principii naturale şi tradiţionale, nu mai renunţă la el şi devin cumpărători recurenţi”, continuă fondatorul Ogrăzii Verzi. De asemenea, 2020 a reuşit să marcheze extinderea gamei de produse oferite pe site. Pe lângă păsările crescute în ferma de la Breaza, judeţul Prahova, firma a listat o serie de produse ale unor producători care operează după aceleaşi principii marcate de lipsa adausurilor artificiale.

Printre criteriile de selecţie se numără în primă instanţă faptul că produsele trebuie să fie 100% naturale, gustul acestora urmând să treacă testul familiei Cămărăşoiu şi, nu în ultimul rând, activitatea micului producător trebuie să fie autorizată de către direcţia sanitar-veterinară pe raza căreia îşi desfăşoară operaţiunile pentru a nu pune în pericol sănătatea consumatorilor. „Produsele pe care le livrăm au un termen de valabilitate mic comparativ cu majoritatea bunurilor prezente în comerţ. Noi realizăm livrări cu propria noastră flotă frigorifică, către Bucureşti, Braşov, Ploieşti şi Ilfov. Dezvoltarea la care lucrăm vizează acoperirea unui număr cât mai mare de oraşe către care ne propunem să livrăm la domiciliul clienţilor. Publicul nostru este preponderent urban, cu un stil de viaţă destul de agitat, care apreciază confortul livrării acasă a produselor pe care le consumă.”

În prezent, cu o echipă de opt angajaţi, Ograda Verde intenţionează să îşi majoreze capacitatea de livrare şi să exploateze cererea din oraşe mai îndepărtate, precum Timişoara, Cluj-Napoca şi Oradea. Perspectivele de creştere au luat naştere în urma unui an bun, întrucât pandemia de coronavirus a adus în online un număr tot mai mare de potenţiali clienţi, oameni care poate înainte îşi procurau produsele sănătoase din offline şi căutau alternative în mediul digital, cu o expunere mai redusă. Totodată, criza sanitară a conturat apariţia unui public nou, caracterizat de oamenii care au început să fie mai atenţi la alimentele pe care le consumă în cadrul familiei pentru a-şi menţine starea de sănătate la un nivel cât mai ridicat.

„Cred că pandemia ne-a făcut mai conştienţi de importanţa sănătăţii, din toate perspectivele, iar atenţia faţă de produsele consumate – sursa, ingredientele şi întregul proces de producţie – a crescut, ceea ce a avantajat businessurile orientate către a oferi produse naturale”, spune Victor Cămărăşoiu.

În ceea ce priveşte segmentul B2B din cadrul companiei, ritmul clienţilor a funcţionat cu intermitenţe şi consumul lor s-a redus considerabil, creşterea înregistrată anul trecut de Ograda Verde putând fi mult mai mare în condiţiile în care segmentul ar fi funcţionat în parametri normali.

Totuşi, firma a compensat prin alte canale şi se aşteaptă la o revenire în zona B2B, nescoţând din calcule nici o potenţială creştere, având în vedere presiunea părinţilor ca unităţile de învăţământ să ofere hrană sănătoasă celor mici. „Coşul mediu de cumpărături a ajuns la circa 340 lei, în creştere cu 50% faţă de 2019.  Au fost două etape pe care le-am remarcat. În primele 8 luni ale anului trecut, valoarea a fost determinată de contextul pandemic, care a încurajat publicul să aleagă produse din surse sănătoase şi a alimentat interesul faţă de online.

Apoi, în T4/2020 am introdus în oferta noastră produsele altor mici producători, ceea ce a dus la o creştere a numărului de produse în coş şi implicit a valorii acestuia.” Între timp, printre provocările cu care se confruntă un business din domeniul agriculturii se găseşte în primul rând concurenţa produselor ieftine din import, iar puterea scăzută de cumpărare a marii majorităţi a populaţiei duce către un singur criteriu în alegerea produselor şi anume obţinerea unui preţ cât mai mic, în detrimentul calităţii. Mai mult, gradul scăzut al investiţiilor în industria alimentară face ca România să exporte materie primă şi să importe produse procesate. Fondatorul Ogrăzii Verzi este de părere că există puţine exemple de ferme mari integrate care să poată pună în aplicare strategia „farm to fork”. Aflată în inima pachetului European Green Deal, strategia prezintă beneficii atât pentru investitorul dintr-o afacere agricolă, cât şi pentru consumatorul final. Astfel, un lanţ alimentar scurt oferă avantaje importante de ambele părţi. „Revenind la micii producători care se ambiţionează să ofere alt tip de alimente decât cele super industrializate, provocarea principală este aceea de a găsi o piaţă de desfacere a produselor lor. Produsele „curate” care nu conţin conservanţi, coloranţi, aditivi alimentari şi o listă nesfârşită de „E-uri”, au pe lângă beneficiile evidente pe termen  lung în ceea ce priveşte sănătatea consumatorului şi două mari neajunsuri: preţul ridicat determinat de costurile mari de producţie şi termenul scurt de valabilitate”, a declarat fondatorul Ograda Verde pentru BM.

Întrebat de ce consideră că românii cheltuie pe alimente cel mai mare procent din salariu din UE, aproximativ 27%, antreprenorul răspunde că datele reprezintă o consecinţă a abordării generale din agricultură, a lipsei investiţiilor şi, într-o anumită măsură, a lipsei de minimă educaţie economică în rândul publicului larg. La nivel macro, românii sunt o naţiune a preţului mic şi a cumpărăturilor impulsive, mai ales când vorbim despre hrană, fiind una dintre cicatricile provocate de perioada comunistă, când oamenii erau nevoiţi să cumpere pe loc ceea ce găseau, neştiind ce le putea aduce ziua de mâine.

„Această orientare aproape genetică spre preţul mic şi volum, duce şi la achiziţii de produse ieftine şi cu calitate discutabilă, adesea provenite din import. Acestea nu ajută deloc economia. Banii aceia nu se rostogolesc pe fluxul economic în salarii mai mari la nivel local, ci fac tocmai ca acest procent din salariu alocat alimentelor să fie foarte ridicat.” Salariile rămân destul de mici la nivel de economie, iar producătorii locali sunt «taxaţi» pentru preţurile lor mai mari, dar corecte, spune Victor Cămărăşoiu, adăugând că procentul din salariu care se duce pe alimente rămâne la un nivel ridicat, iar calitatea scăzută a alimentelor duce aproape inevitabil la probleme de sănătate. „O posibilă ieşire din acest cerc vicios nesănătos poate sta în investiţii sau subvenţii pe care să le facă statul către domeniul agricol, care să le permită producătorilor locali să se prezinte cu produse de calitate foarte bună la preţuri competitive, astfel încât să schimbe preferinţele publicului larg. Beneficiile pe termen lung ar fi extraordinare, atât din perspectivă economică, dar şi din perspectiva sănătăţii.”

Însă antreprenorul a observat o schimbare şi o tendinţă de conştientizare cu privire la atitudinea românilor vis-a-vis de consumul sustenabil. Păsările crescute natural la Ograda Verde sunt sacrificate doar în măsura în care compania are cerere şi comenzi. Ulterior, carnea ajunge proaspătă la clienţi, în termen de 24 de ore de la sacrificare, astfel încât gustul şi experienţa de consum să fie cât mai naturale. În urmă cu aproape un deceniu, când Ograda Verde se afla la început de drum, acest model de business era perceput ca un punct slab de unii dintre clienţi, care erau obişnuiţi să ia carnea direct de la galantar. Astăzi, ideea de consum responsabil, de planificare alimentară şi de eliminare a risipei este înrădăcinată în comportamentul de consum al multora dintre clienţii firmei, iar modelul de business a devenit un avantaj extrem de important. „Pe de altă parte, noua generaţie vine cu o perspectivă nouă asupra consumului. Sigur, poate mulţi dintre copii nu mai cresc cu amintirea gustului cărnii de la ţară, în contextul urbanizării crescute, însă ei cresc cu un sentiment mult mai accentuat al consumului responsabil, al responsabilităţii pentru planetă şi resursele naturale. Astfel, noua generaţie de copii, dar şi de părinţi, este mult mai atentă la furnizorii de alimente, se orientează către produse etice şi un consum care evită risipa. Este un comportament în formare, dar cu siguranţă această tendinţă va creşte în următorii ani”, a declarat Victor Cămărăşoiu.