Vestile bune au ocolit agricultura ani in sir, iar 2010 se incadreaza in aceeasi linie. Ploile prea multe sau prea putine, inundatiile sau canicula, plata cu intarziere a subventiilor agricole sau anularea unor ajutoare cum sunt cele pentru ingrasaminte sunt doar cateva din problemele cu care se confrunta agricultura.

Din productia totala a ultimului an, de 5,7 milioane de tone, fermierii au vandut pana acum la export 1,2 milioane de tone de grau si au incasat 200 de milioane de euro. Chiar daca recolta din acest an este mai mare cu 10% fata de anul trecut (5,2 milioane de tone), este departe de a fi una dintre cele mai bune - pentru comparatie, acum doi ani era de 7,2 milioane de tone. Fermierii romani au preferat sa exporte deja din recolta pentru ca pretul graului pe pietele internationale a explodat in august, ajungand chiar si la 200 de euro pe tona, aproape dublu fata de pretul practicat cu cateva luni mai devreme. Cauza, cum stim, a fost seceta care a compromis recoltele din Rusia (ce produce 9% din graul consumat la nivel mondial) si Ucraina.

E putin, e mult? Foarte putin, raportat la volumul de importuri de alimente pe credit, raspunde Ioan Niculae, presedintele InterAgro si unul dintre cei mai mari proprietari de teren din tara. "Romania nu vrea decat sa importe, bani pe care va trebui la un moment dat sa-i dea inapoi si nu se stie de unde", spune Niculae, ce completeaza ca, in raport cu potentialul agricol, inclusiv marii latifundiari practica o agricultura tot in sistem de subzistenta, nu de performanta.

Niculae, care are 50.000 de hectare de teren si o voce foarte sonora cand e vorba sa critice politicile statului in domeniu (declara recent pentru BUSINESS Magazin ca in agricultura e nevoie de investitii masive si de o strategie, dar "toate guvernele din ultimii 20 de ani nu au facut decat sa distruga domeniul"), este un exponent al fermierilor puternici, asa cum sunt si Mihai Anghel, Culita Tarata, Adrian Porumboiu sau Stefan Poienaru. Impreuna, cei cinci controleaza aproape o zecime din suprafata de aproape 7 milioane de hectare de teren cultivat din tara.

Agricultorii si-au vazut anul trecut afacerile scazand vertiginos, cu procente cuprinse intre 10 si 70%, iar la inceputul acestui an, conformarea la reglementarile UE a dus la sistarea ajutoarelor de stat. "Taierea subventiilor este o crima pentru tot poporul roman, nu doar pentru agricultura", repeta Ioan Niculae. Situatia este insa cu adevarat tragica in cazul celor aproape un milion de fermieri care practica agricultura de subzistenta in sensul propriu al cuvantului, avand proprietati mici, majoritatea lucrate ineficient.

Productivitatea fermierilor romani este slaba fata de alte tari: productia medie la hectar la grau se plaseaza la 2.500 de kg, de peste trei ori mai putin decat in Olanda, de pilda. Iar la nivelul intregii tari sunt 1,1 milioane de proprietari de teren care detin 9,65 milioane de hectare de teren arabil, foarte fragmentat. In aceste conditii, "nu exista nicio sansa de crestere a productiei din agricultura, nici calitativ (spre exemplu, grau corespunzator pentru panificatie) si nici cantitativ", declara profesorul Ioan Nicolae Alecu din cadrul Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara (USAMV) din Bucuresti.

In opinia lui, cea mai mare problema actuala este lipsa parghiilor care ar putea determina cresterea suprafetelor agricole. Odata cu sistarea ajutoarelor de stat a fost suspendata si primirea de noi cereri pentru sistemul rentei viagere, cu remuneratii oferite proprietarilor de teren incapabili sa-si lucreze singuri pamantul - 100 de euro la hectar pentru cei care acceptau sa vanda si 50 de euro pentru cei ce dadeau terenul in arenda. Alecu apreciaza ca aceste stimulente erau oricum insuficiente, considerand ca, abia la o retributie de 350 de euro pe hectar, proprietarii ar fi stimulati sa sustina comasarea terenurilor.