Invitaţi:

Makis Papataxiarchis, general manager al Johnson & Johnson România şi vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM)

Marius Alexandru Liţu, director general al Colegiului Medicilor

Sorin Popescu, coordonator grup comunicare al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM)

Eugen Nicolăescu, preşedintele Comisiei de Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor, fost ministru al sănătăţii

Ioana Cacovean, preşedintele Patronatului Farmaciştilor din România (PFDR)

Marta Niculaie, communication manager al Roche România

Dorel Filip, director executiv al Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie (SNMF)

Alexandru Rafila, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii

Cezar Irimia, preşedintele Alianţei Pacienţilor Cronici din România (APCR)

Denisa Dobrotă, communication officer al Roche România

SORIN POPESCU, ARPIM: Astăzi a fost dat publicităţii un sondaj de opinie în care românii erau întrebaţi care sunt principalele trei probleme ale lor: 45% erau îngrijoraţi de siguranţa locurilor de muncă, 35% au spus că sănătatea e o mare îngrijorare a lor, iar de starea drumurilor erau preocupaţi 17%. Asta dovedeşte că importanţa abordării subiectului este crucială. Momentul ales e foarte important pentru că ne aşteaptă alegeri pe 9 decembrie, un nou guvern după şi un buget de stat după 15 ianuarie. Ar fi momentul, dacă oamenii cer sănătate, iar politicienii cer votul oamenilor, să se întâlnească cererea şi oferta, aşa cum se întâmplă şi în piaţa liberă.

ALEXANDRU RAFILA, MINISTERUL SĂNĂTĂŢII: Nu cred că oferim ceva cetăţenilor când avem nevoie de votul lor. Ar trebui să fie o preocupare permanentă, nu doar în perioada alegerilor.

SORIN POPESCU, ARPIM: În perioade electorale, vocea oamenilor se aude ceva mai mult decât înainte. Şi dacă pornim de la un 3,9% alocare din PIB pentru sănătate şi privim către media europeană de 9%, este clar că nu putem ajunge până în 2020 la o alocare procentuală similară cu cea din UE dacă nu începem chiar din 2013. După calculele noastre, dacă nu avem cel puţin 5% din PIB până în 2013, nu putem îndeplini obiectivul de a ajunge la media europeană până în 2020. Lista medicamentelor compensate a fost actualizată de către ministrul Eugen Nicolăescu ultima oară în 2008 în baza medicamentelor lansate în Europa până în 2007, iar secretarul de stat Alexandru Rafila este în prima linie astăzi pentru a convinge ministrul sănătăţii şi guvernul României că este nevoie de actualizarea listei după cinci ani şi jumătate, de recuperarea decalajelor astfel încât şi în România medicamentele să ajungă la pacienţi. Diferenţa care s-a format astăzi între ce se întâmplă în ţările din Europa şi noi este imensă. Astăzi sunt aproximativ 100 de noi molecule care sunt compensate în majoritatea ţărilor europene. 83 dintre ele au fost deja evaluate pozitiv de Ministerul Sănătăţii pentru a fi incluse în liste, iar această diferenţă ne face să fim pe ultimul loc în Europa din punctul de vedere al accesului la medicamente invoatoare, cu peste 1.800 de zile de aşteptare, faţă de o medie europeană de 250 de zile şi o directivă europeană care spune nu mai mult de 90 de zile.

EUGEN NICOLĂESCU, CAMERA DEPUTAŢILOR: Problema nu e dacă sunt sau nu bani. Este nevoie să facem acest lucru. Sunt atâtea patologii în care, dacă s-ar utiliza medicamente inovative, s-ar obţine rezultate pozitive pentru pacienţi mult mai repede, mai profund, şi în loc să ţii un pacient pe tratament doi-trei ani, poţi să-l aduci în câteva luni în viaţa activă. Cheltuieşti mai puţini bani cu el şi el va produce economic în această perioadă. Poate e cinic exemplul privit strict economic, dar până la urmă cei care fac politici publice trebuie să chibzuiască banii, iar orice ban cheltuit trebuie urmărit ca să se poată vedea dacă a produs efectele care se aşteptau. Problema nu e dacă avem sau nu bani, ci trebuie să facem rost de bani ca să rezolvăm o problemă a sistemului sanitar, în speţă cea a medicamentelor inovative care să îmbunătăţească viaţa fiecărui cetăţean în parte.

ALEXANDRU RAFILA, MINISTERUL SĂNĂTĂŢII: Apropo de impactul economic, trebuie să privim şi la faptul că anumite produse care sunt deja compensate ar putea fi înlocuite de cele noi, deci ar putea exista şi reduceri de costuri, nu doar creşteri de costuri pentru unele molecule. Pentru anumite medicamente va fi nevoie de fonduri suplimentare, dar trebuie să ne gândim la bugetul global şi nu punctual. Costurile pe termen lung ar putea fi mai mici.