Misterul a inceput cand vamesii belgieni au examinat actele de transport a catorva zeci de tiruri-cisterna care parcursesera un traseu ciudat, triunghiular prin Europa. Camioanele, fiecare avand o incarcatura de 20 de tone de zahar lichid, s-au plimbat prin opt tari, parcurgand 4.025 km de la o fabrica de zahar belgiana pana in Croatia si inapoi, in loc sa o ia pe drumul cel mai scurt, de 1.450 de kilometri.

In drum, cisternele au facut si o scurta oprire la Kaliningrad, un punct de control aglomerat de la Marea Baltica, pe granita ruseasca. Pentru ca Rusia, si nu Croatia, fusese destinatia initiala, transporturile pe care le-au examinat oficialii vamali belgieni se calificau pentru o serie de plati speciale numite stimulente de export prin programul de subventionare a agriculturii derulat de Uniunea Europeana. Programul distribuie anual peste 50 de miliarde de euro (75 de miliarde de dolari) sub forma de subventii in statele UE. Si nicio alta marfa nu este mai susceptibila de a fi fraudata decat zaharul.

Cam 200 de transporturi s-au perindat pe ruta Belgia-Croatia in ultimii trei ani, spun anchetatorii, castigand subventii de trei milioane de euro pentru producatorul belgian de zahar Beneo-Orafti. Primavara aceasta, zeci de de anchetatori belgieni si europeni au scotocit birourile companiei, blocand jumatate dintre subventiile primite de companie si initiind o investigatie care ar putea costa compania restul de 1,5 miliarde de euro care i-au mai ramas in conturi, daca nu chiar mai mult.

In Europa sunt circa un milion de hectare de sfecla de zahar, care vor produce anul acesta 16,7 milioane de tone de zahar pentru o industrie ce valoreaza circa sapte miliarde de euro. Anul trecut, Uniunea Europeana a acordat subventii de pret de 475 de milioane de euro pentru zahar, inclusiv pentru exporturi. Apoi a cheltuit alte 1,3 miliarde de euro ca sa restructureze subventiile, care aveau un regim atat de generos, incat au determinat si friguroasa Finlanda sa inceapa sa produca mai mult zahar.