DE CÂND MI-ADUC AMINTE AM AVUT O ATRACŢIE PENTRU MÂNCARE ŞI O PASIUNE PENTRU ARTA CULINARĂ. Bunica paternă şi mama găteau în permanenţă, iar cina era o adevărată ceremonie. Să nu mai vorbim despre sărbători, pe care le petreceam de regulă în zona Transilvaniei, unde mâncarea este la rang înalt", îşi aminteşte el. La 14 ani a decis însă să plece din România, în Belgia - ţara ciocolatei -, unde se mutase şi mama sa. Aici a mers la Institutul de Studiu şi Cercetare în domeniul Industriei Alimentare din Bruxelles unde a studiat timp de cinci ani şi unde, spune el, şi-a dezvoltat atât pasiunea pentru arta culinară, cât şi îndemânarea în ale gătitului. "Era un fel de liceu mai extins." Studia zilnic de la 7:30 de dimineaţă până la 17:30, chiar 18:00. Mai mult, în weekend şi în vacanţe elevii mergeau să facă practică în domeniu, în brutării, cofetării sau restaurante. "În vacanţele de iarnă şi primăvară făceam practică o săptămână, iar în timpul verii o lună." Tudor Constantinescu spune că aici a învăţat atât arta gătitului, cât şi chimie alimentară, nutriţie şi elementele procesului de fabricaţie. "Eu m-am specializat însă pe partea dulce a bucătăriei."

A RĂMAS ÎN BELGIA NOUĂ ANI, timp în care a fost ucenic în cadrul mai multor restaurante, dar şi-a încercat şi norocul cu un business propriu. "Timp de un an şi jumătate am fost ucenic în Wittamer, Herman Van Dender, precum şi la alte firme de profil. Institutul deschide multe uşi." Apoi, la 21 de ani şi-a început "cariera" de antreprenor. A transformat un beci în laborator şi a început să vândă produse de patiserie şi tarte sărate şi dulci la standul său mobil din pieţele volante. "Afacerea mergea, însă nu aş fi putut să mă îmbogăţesc astfel. Câştigam însă destul cât să mă întreţin." Astfel a decis să vândă standul şi să plece mai departe, la Paris, unde şi-a continuat stagiile în restaurante. "După o vreme mi-am dat seama că în Europa de Vest există multe stereotipuri, aşa că am emigrat în Statele Unite."

Aici a început de la primul nivel, curăţa legume şi tăia căpşune în restaurante. În timp a învăţat sistemul şi ulterior a devenit consultant gastronom pentru o companie care colabora cu lanţurile hoteliere de lux Marriott şi Hilton şi cu industria de croaziere. Astfel a ajuns să viziteze întreaga lume, la bordul vaselor Cunard, Celebrity Cruises sau Royal Caribbean. "Într-un an şi jumătate am ajuns să văd lumea - din Singapore în Caraibe şi din Canada în Birmania. Jobul meu era să proiectez zona de F&B (food and beverages, n. red.)." Se ocupa de crearea meniului, de identificarea furnizorilor, de selectarea materiilor prime, a personalului şi de proiectarea bucătăriilor. Fiecare astfel de misiune dura una sau două săptămâni după care cobora într-un port, lua avionul şi mergea către următoarea misiune. Deşi a vizitat întreaga lume, atunci când este pus să aleagă un top trei al destinaţiilor de vacanţă preferate alege pe două poziţii Europa. "Pe primul loc ar fi fără îndoială Barcelona. Pe treapta a doua Caraibe, iar pe a treia, Coasta de Azur, care s-ar prelungi şi cu coasta italiană până la Portofino."

DUPĂ CE A FĂCUT ÎNCONJURUL LUMII A DECIS SĂ SE ÎNTOARCĂ ÎN ROMÂNIA UNDE, spune el, a pierdut toţi banii câştigaţi afară din cauza unor parteneriate nereuşite cu români. "Cred că în spatele mentalităţii stă şi moştenirea istorică. De fiecare dată când avansam venea o mare putere să ne cotropească, de aceea cred că ne stă în caracter să trăim momentul pentru că nu ştim ce va fi mâine." Totuşi această mentalitate, crede el, îi face pe mulţi antreprenori să nu reuşească să dezvolte planuri de business pe termen lung. Antreprenorul mai spune că din experienţa sa a învăţat că puterea unei economii mature şi prospere vine de la întreprinderile mici şi mijlocii.

"Am ales în 2004 să mă întorc în România, deşi oriunde altundeva aş fi rămas mediul de business este promovat şi susţinut." Acolo însă ar fi fost doar un peşte într-un ocean, pe când pe piaţa locală poate crea ceva care să treacă testul timpului, crede el. După doi ani de încercări de business, în 2006 Tudor Constantinescu a lansat pe piaţă lanţul Chocolat care numără astăzi două restaurante-boutique (Centrul Istoric şi Radu Beller), două standuri (mall Băneasa şi aeroportul Otopeni) precum şi şapte cornere în magazinele Mega Image.

PÂNĂ LA FINALUL ANULUI VOM AJUNGE ÎN 15 SUPERMARKETURI MEGA IMAGE, iar începând cu 2013, vom fi prezenţi în toată reţeaua cu macaroons şi bezele. De sărbători vom avea şi cozonac şi pască." În standurile din Otopeni şi Băneasa compania a mizat tot pe produse dulci, însă într-o gamă mai extinsă. "Tot anul viitor avem planuri să ne dezvoltăm cu standuri în mai multe malluri din Bucureşti şi din ţară", spune Tudor Constantinescu fără a da detalii. În ceea ce priveşte dezvoltarea pe segmentul restaurantelor-boutique, el spune că nu are planuri concrete, însă analizează zonele Piaţa Amzei, Pipera-Corbeanca, ambele cunoscute ca fiind frecventate de persoanele cu venituri peste medie. "Ne adresăm segmentului premium, de aceea căutăm spaţii premium." Deşi se adresează unui segment de clienţi pe care criza nu i-a lovit la fel de puternic ca pe cei din clasa medie, Tudor Constantinescu spune că businessul a mers mai greu în criză, "însă este bine că am rezistat". Mai mult, antreprenorul, care este asociat în businessul Chocolat cu un investitor francez (fiecare are 50% din acţiuni), spune că nici în prezent nu se simte o revenire pentru industria restaurantelor şi "nu pentru că românii nu au bani, ci pentru că preferă să strângă să meargă într-o vacanţă sau să facă altceva cu banii". La Chocolat clienţii lasă între 10 şi 100 de lei. Primii vin să bea o cafea, iar ceilalţi mănâncă o masă cu trei feluri. "Zilnic, în tot grupul (atât în restaurante, cât şi la standuri şi în supermarketurile Mega Image, n. red.) avem între 500 şi 1.000 de clienţi." Tudor Constantinescu spune însă că mai mult de jumătate din cifra de afaceri este realizată cu clienţi care vin o dată sau de două ori pe lună. Antreprenorul nu dă detalii despre cifra de afaceri, mărginindu-se să declare: "Vedem viitorul în milioane de euro. Vrem să ajungem în 2015 la cinci milioane de euro". Potrivit informaţiilor de pe site-ul Ministerului de Finanţe, restaurantele, operate de firma Theobromaconsult, au avut în 2010 afaceri de 3 mil. lei (0,7 mil. euro), în scădere cu peste 10% comparativ cu anul anterior. Tudor Constantinescu spune însă că există mai multe companii care operează grupul, însă nu doreşte să dea detalii. "2012 a fost pentru noi cel mai bun an. Oamenii vin mai rar, dar continuă să vină. În plus, am câştigat clienţi noi. Astfel, am crescut ca număr de clienţi, deşi comanda medie nu a suferit modificări." Cele mai cumpărate produse ale lanţului sunt cozonacul, macaroons şi bezelele. Când vremurile sunt amare, cum să îndulceşti mai bine situaţia?