Nu există imagine mai zguduitoare, mai reprezentativă pentru anul 2015, decât cea cu  trupul lui Alan Kurdi, copilul în vârstă de trei ani care s-a înecat în Mediterană şi care a fost descoperit pe o plajă din Turcia. Alan nu a fost singur, pentru că, potrivit UNICEF, cel puţin 185 de copii imigranţi au murit înecaţi în Marea Egee în timp ce încercau să ajungă pe cale maritimă din Turcia în Grecia. „În Marea Egee, aproximativ 30% dintre cei care au murit în acest an sunt copii. Ceea ce înseamnă 185 de copii din totalul de 590 de persoane decedate în estul Mării Mediterane în acest an“, a declarat Sarah Crowe, un purtător de cuvânt al UNICEF.

Peste 250.000 de sirieni şi-au pierdut viaţa în conflictul armat care are loc în Siria din 2011, început cu proteste antiguvernamentale, înainte de a escalada în război civil. Alţi 11 milioane de oameni au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele, iar peste 4 milioane au fugit din ţară, din cauza luptelor dintre forţele loiale preşedintelui Bashar al-Assad şi rebeli. La acestea se adaugă militanţii jihadişti ai grupării Stat Islamic, care controlează mari regiuni din Siria şi Irak, unde seamănă teroare. Statele Unite şi ţări partenere lansează atacuri aeriene împotriva forţelor Statului Islamic încă din septembrie 2014. Rusia a început la rândul ei, în septembrie, atacuri aeriene împotriva ISIS, la cererea preşedintelui Bashar al-Assad, şi a intensificat acţiunile în noiembrie, după doborârea unei aeronave ruseşti în Sinai de către islamişti şi a atentatelor de la Paris.

În condiţiile uriaşului aflux de oameni, Uniunea Europeană a stabilit la un summit din luna septembrie redistribuirea obligatorie a refugiaţilor în statele membre. Potrivit planului CE, Germania şi Franţa urmează să accepte cele mai multe persoane, 31.443 şi 24.031. Spania, Polonia şi Olanda sunt următoarele, cu 14.931, 9.287 şi 7.214 de azilanţi. Sistemul obligatoriu de cote, contestat de unele state, precum Ungaria, are drept criterii populaţia, economia, şomajul şi acceptarea în trecut a unor refugiaţi de către statele membre. România, care s-a opus cotelor obligatorii, urmează să găzduiască 6.351 de azilanţi.

Potrivit datelor ONU, războiul civil din Siria a făcut ca în ultimii cinci ani peste 4 milioane de oameni să se refugieze mai întâi în ţările vecine Turcia, Liban, Iordania şi Irak, iar apoi în Europa. În luna februarie, Turcia a devenit gazda celui mai mare număr de refugiaţi din lume, adăpostind 2,2 milioane de sirieni şi cheltuind 7,6 miliarde de dolari pentru asistenţa directă acordată acestora. La sfârşitul lunii noiembrie, Uniunea Europeană a încheiat un acord cu Turcia pe tema gestionării crizei migraţiei şi negocierilor de aderare, în care s-a angajat să îi acorde un ajutor de 3 miliarde de euro.

Europenii, în frunte cu cancelarul german Angela Merkel, au fost supuşi unor presiuni puternice în gestionarea celui mai mare aflux de oameni de la al doilea război mondial încoace, cei mai mulţi prezenţi deja în Germania, unde Merkel depune eforturi importante în vederea unui acord cu turcii. Criza a fost exploatată de către opoziţii populiste şi a ridicat unele ţări împotriva altora, afectând totodată ideea frontierelor deschise, atât de preţuită de către membrii Uniunii.

Măsurile pe care UE le-a adoptat în ultimele luni au contribuit prea puţin la preluarea controlului asupra afluxului, iar iarna, care poate diminua numărul migranţilor timp de câteva luni, înăspreşte situaţia zecilor de mii de oameni blocaţi după închiderea frontierelor în Balcani, sporind presiunea asupra liderilor europeni să găsească o soluţie. Europenii vor ca Turcia să cheltuiască noile fonduri europene - aproximativ 3 miliarde de euro în următorii unu-doi ani - pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale celor aproximativ 2,3 milioane de sirieni care trăiesc în prezent în Turcia, pentru ca aceştia să fie mai puţin dispuşi să urce în bărci şi să plece către coastele Greciei. UE doreşte de asemenea ca autorităţile turce să păstreze mai mulţi afgani şi alţi asiatici care traversează Turcia în drumul lor către Europa. Uniunea mai vrea ca Turcia să-şi asume angajamentul de a reprimi persoane care reuşesc să ajungă în Grecia, dar ale căror solicitări de azil politic sunt respinse.

Criza refugiaţilor ar putea căpăta aspecte din ce în ce mai dramatice după atentatele teroriste din Franţa, de la începutul şi de la sfârşitul anului. Este vorba de masacrul de la birourile revistei de satiră Charlie Hebdo, din 7 ianuarie, care s-a sfârşit cu o uriaşă operaţiune a poliţiei şi două asedii, două zile mai târziu, dar şi de atacurile seara zilei de 13 noiembrie, din Paris, comise de islamişti înarmaţi şi sinucigaşi, care au lovit o sală de concerte, un stadion, restaurante şi baruri, provocând moartea a 130 de oameni şi rănirea altor câteva sute. Atacurile, comise de trei echipe coordonate, au fost descrise de preşedintele Francois Hollande drept un act de război organizat de gruparea Stat Islamic. Atacurile au fost cele mai sângeroase atentate din Uniunea Europeană după cel care au avut loc într-un tren la Madrid, în 2004.