În biroul Simonei Ateia, telefonul sună la fiecare cinci minute. Iar ecoul în încăperea cu tavan înalt de patru metri îl face să sune şi mai tare. Ziua ei începe şi se termină la fel de aglomerat încă din 2004, când a pornit afacerea alături de soţul ei ca pe una de familie - "încă din '90 am avut businessuri mai mult sau mai puţin apropiate de sfera medicală". Cei doi medici au înţeles după 2000 că piaţa românească ar fi început să fie pregătiă pentru sectorul privat - "ne-am dorit să fim puţin altfel". În viziunea Simonei Ateia, "altfel" înseamnă acces cât mai larg la servicii medicale private: pacientul să nu fie nevoit să cheltuiască foarte mult şi să beneficieze de un tratament la un nivel calitativ similar unei clinici strict private. "Clasa de mijloc a fost targetul nostru de la bun început", explică Ateia, care îşi aminteşte de începutul modest al afacerii, dar şi de elanul ulterior dat de cererea mare din partea pieţei. De la o clinică din Gabroveni şi un mic laborator în 2004, Medas a ajuns astăzi la cinci clinici şi patru laboratoare în Bucureşti, două clinici la Piteşti şi un laborator la Giurgiu şi angajează 400 de oameni. Extinderea în provincie nu înseamnă achiziţii de alte companii - "am pornit de la zero în fiecare proiect". Avantajul ar fi crearea unor clinici după propria viziune, fără să se impună schimbări, însă un minus ar fi acela că baza de pacienţi se construieşte pe termen mai lung.

Anul 2011 a adus investiţii de zeci de milioane de euro în clinici şi spitale private, toţi operatorii din piaţa raportând trimestrial sau chiar lunar deschideri de noi unităţi. 2012 este însă anul în care proiectelor noi li s-a tăiat elanul, însă Simona Ateia spune că în cazul afacerii sale dezvoltarea începe abia acum. Primul spital al reţelei, cel de chirurgie uro-genitală, urmează a fi deschis înspre finalul anului în zona Pieţei Victoriei, în urma unei investiţii de patru milioane de euro - "e una dintre specialităţile în care suntem cei mai buni, alături de medicina materno-fetală şi imagistica". Echipa e deja formată şi cuprinde în special medici chirurgi.

La ora actuală, plafoanele financiare stabilite de Casa de Asigurări nu se adresează consultaţiilor, ci doar investigaţiilor medicale. Fiecare clinică e evaluată în funcţie de aparatură şi personal, iar pe baza unui calcul plafonul alocat unui judeţ se împarte în funcţie de numărul de puncte obţinut. La fel cum s-a întâmplat în cazul farmaciilor, dacă operatorii se limitează strict la plafon, ajungi să refuzi pacienţii. "Mi-am dat seama că trebuie să fac o alegere - mă uit numai la bani sau mă uit şi la pacienţi", explică Ateia, precizând că a primit şi pacienţi chiar dacă nu ştia sigur că recuperează banii. Riscul avea impact în pierderi, dar în timp viziunea a fost tot mai clară asupra fenomenului. 50% din businessul Medas, cifrat la opt milioane de euro anul trecut, vine incluzând atât servicii medicale clinice - consultaţii de specialitate - cât şi paraclinice - investigaţii de laborator şi imagistică. Circa 190 de lei este valoarea decontată în medie pentru un pacient în cazul investigaţiilor paraclinice, iar pentru consultaţii, media e de 20 de lei. Diferenţa până la preţul consultaţiei oferite în regim privat, de regulă situat la peste 50 de lei, nu mai e plătită de către pacient. "Nu o plăteşte nimeni pentru că ne-o asumăm noi." Medicul nu-şi aminteşte de mari probleme în decontare de-a lungul timpului, deşi problemele bugetare au afectat puternic în trecut spitalele publice.

"Nu cred că până în prezent e acoperit segmentul de clasă mijlocie, oamenii au nevoie în continuare de spitale. Nu vrem să fim o concurenţă pentru stat sau privat, ci să devenim un mediu civilizat atât pentru cei ce caută servicii medicale la stat gratuit sau la privat cu bani", spune medicul. Dacă privim din punct de strict financiar, e clar că lucrul cu Casa înseamnă volume mai mari de pacienţi trataţi, pe fondul sumelor mai mici decontate decât cele câştigate în regim exclusiv privat. "Asta nu înseamnă că profitabilitatea nu e mai mică, dar efortul este cu siguranţă mai mare", rezumă Ateia, dar "nu poţi să priveşti consumatorul ca pe unul de la supermarket".