In conditiile in care la mai bine de o luna de la implementare nu a fost finantat niciun proiect, programul reprezinta pentru tinerii romani un dublu extemporal: un test al abilitatilor antreprenoriale, cat si un test al rabdarii. Inedit, legea a creat si un soi de portite fiscale.

Neculai Pantelimon este adminis-tratorul primei firme inregistrate la Registrul Comertului in baza legii prin care Guvernul acorda 10.000 de euro pentru tinerii intreprinzatori. Bacauanul de 24 de ani, proaspat absolvent al Facultatii de Drept si Sociologie de la Brasov, a gandit un proiect online de promovare si socializare pentru firmele din Romania. Dupa depunerea proiectului pe site-ul agentiei pentru IMM-uri pe 22 februarie, i s-a comunicat de catre autoritati ca va primi rezultatul evaluarii in "maxim 45 de zile lucratoare de la data depunerii". La sfarsitul lunii martie, alte 500 de proiecte asteapta unda verde de la stat, insa nicio firma nu a primit vreun ban.

"A fost mai dificil la inceput pentru ca nu am avut procedurile de evaluare si verificare a proiectelor", spune Cristian Haiduc, directorul Agentiei pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM), subliniind ca se asteapta ca primele rezultate sa fie livrate la inceputul lunii aprilie. Conform institutiei, fiecare proiect este aprobat daca strange un punctaj minim de 60 de puncte, evaluarea fiind facuta de un soft care verifica daca ceea ce a scris aplicantul este adevarat: de exemplu, daca spune ca vrea sa aiba 4 salariati, la elaborarea bugetului de cheltuieli trebuie sa prinda salariile aferente celor 4 angajati.

Incercarile de stimulare a tinerilor prin acordarea unor fonduri de pana la zece mii de euro nerambursabili poate fi inclusa in acelasi capitol cu "Prima Casa" si "Primul Siloz". Daca rezultatul celor doua programe este in continuare dezbatut, "Prima afacere" pare, cel putin in teorie, o initiativa care ar putea ajuta concret economia prin crearea de locuri de munca si stimularea micilor firme.

In nota de motivare din ghidul pentru accesarea programului, Ministerul Economiei precizeaza ca, in Romania, un tanar din o suta decide sa inceapa o afacere pe cont propriu, fata de unu din patru tineri in Cehia, Polonia sau Ungaria. Un studiu despre antreprenoriat, realizat anul trecut in randul tinerilor din principalele centre universitare din tara, a aratat ca peste 70% dintre ei s-au gandit sa isi demareze propria afacere, insa doar 17% au facut eforturi in acest sens, pentru ca accesul la informatii este inca destul de limitat.

Statul a pus la bataie anul acesta aproape 5 milioane de euro intr-un program menit sa scoata macar un mic Steve Jobs de Romania. Fiecare plan de afaceri poate beneficia de o finantare de pana la 10.000 de euro, daca cel care o cere vine cu o suma egala din fonduri proprii sau credit. In plus, solicitantul poate beneficia de garantii de la Fondul de Garantare de pana la 80% dintr-un credit de maximum 80.000 de euro. Programul a dat nastere unui nou specimen in terminologia firmelor: SRL-D, cu D de la debutant. Noua firma trebuie sa angajeze cel putin doi angajati, dar beneficiaza de scutiri de taxe pentru primii patru angajati. Antreprenorul trebuie sa reinvesteasca insa 50% din profitul anual.

In primele zece zile de la demararea proiectului (11 februarie, data publicarii OUG 6/2011, care stabileste cadrul legal al programului), la Registrul Comertului s-au inscris 657 de microintreprinderi. O luna mai tarziu, numarul aspirantilor s-a dublat, pentru ca la finalul lunii martie sa fie consemnate aproape 1.500 de firme inscrise ca SRL-D-uri, si inca atatea care asteptau aprobarea. Datele Agentiei pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-uri arata insa ca doar 540 dintre firmele inscrise au solicitat fonduri nerambursabile de la Guvern. Ce se intampla cu celelalte? Sorin Marciu, un avocat din Arges, spune ca cei mai multi dintre clientii pentru care a asigurat consultanta de infiintare a firmelor incercau sa profite de scutirile fiscale acordate pentru angajatii noilor SRL-D-uri. Conform actului normativ, primii patru angajati ai nou-infiintatei firme beneficiaza de scutirea contributiilor sociale, chiar daca solicita sau nu finantare de la guvern. "Noi am colaborat cu 7-8 firme, cu domeniu de activitate in intretinerea si reparatia autovehiculelor, insa majoritatea nu erau interesate sa urmareasca mai departe atragerea fondurilor nerambursabile. Ce i-a atras sa infiinteze un SRL-D a fost scutirea de taxe", spune Sorin Marciu.