"Daca pana acum un an si jumatate toata lumea vorbea pe terasele din Bucuresti despre hectare, acum unitatea de masura a devenit megawattul." Gluma directorului general al Hidroelectrica, Mihai David, ilustreaza cel mai bine subiectele la moda, legate de energie, din presa ultimelor luni. "Energia verde" a fost subiectul intors pe toate fetele la conferinta organizata de BUSINESS Magazin in parteneriat cu KDF Energy, Hidroelectrica, CEZ Romania si Noerr.

Explicatia fireasca pentru intrarea temei pe agenda publica tine si de aceasta data de obiectivele pe care si le-a asumat Romania in ce priveste energia din surse regenerabile. E vorba de deja celebrul proiect "Europa 2020" unde tara noastra si-a asumat o tinta de 24% din energie provenita din surse regenerabile, inclusiv energia termica. Pentru acest procent, pe partea de electricitate nivelul trebuie sa urce la 40% din energie produsa din surse regenerabile, fata de nivelul actual de 27%. "Ce ne doare este ca bugetul este de peste zece miliarde euro, sume care vor fi platite de consumatorul roman pentru sprijinirea acestor energii", spune Zoltan Nagy-Bege, director general al Departamentului de Reglementare in Eficienta Energetica din Agentia Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei.

Asa se face ca pretul energiei electrice va creste cu 2,5 euro, pana la 33 euro pe MWh pana in 2017, insa, dat fiind ca vorbim de un orizont mare de timp, cresterea poate fi tradusa cu greu in procente.

Oricum, o crestere cu pana la 33 de euro/megawatt ar induce in piata de energie modificari majore. "E vorba de un pret mult mai mare pe care consumatorii captivi si cei industriali va trebui sa-l puna in calculul produselor romanesti cu care sa iesim apoi si sa luptam intr-o piata extrem de competitiva." Replica lui Mihai David, seful Hidroelectrica, face trimitere catre faptul ca pretul nu ar trebui sa creasca atat de mult, daca cei care investesc vor beneficia de o rata de recuperare a investitiei mai mica.

Or, oficialii ANRE au propus Comisiei Europene un indicator de rentabilitate de 12%, procent care multora le pare nerealist. In viziunea lui David, rata de rentabilitate de 12% pe an pe care o discuta ANRE ne transforma intr-un "pamant al fagaduintei": "Nu stiu cate tari din Europa, cu o situatie <cosmica> in cazul lor, isi permit sa iasa in piata cu o asemenea rata". Iar realitatea economiei romanesti pare, cu siguranta, departe de acest procent, cat timp putine sunt afacerile cu rate de profit atat de mari. Seful Hidroelectrica vorbeste despre un echilibru intre productia de energie la un pret cat mai competitiv, ceea ce inseamna sa li se asigure investitorilor o rata de rentabilitate mai redusa, fara ca ei sa fie insa indepartati.

Proiecte exista, iar cererile pentru activitati in domeniul energiei eoliene nu au intarziat sa apara. Discursul lui Alexandru Sandulescu, director pentru Politici Energetice in Ministerul Economiei, nu face decat sa confirme faptul ca cererea e ridicata. Fondurile structurale alocate pentru promovarea energiei din surse regenerabile au fost solicitate de sute de ori, mai exact ministerul a primit 419 cereri de proiecte care solicitau doua miliarde de euro parte de cofinantare, desi erau puse la dispozitie doar 180 de milioane. Cat despre anul viitor, valoarea cererilor de propunere de proiecte e estimata la alte 100 de milioane de euro.

Pana acum Romania are un singur proiect de energie regenerabila de mare amploare pus pe picioare, parcul eolian CEZ din Fantanele, judetul Constanta. E vorba de cel mai mare proiect de energie eoliana pe uscat din Europa. Grupul ceh deruleaza in Fantanele si Cogealac lucrari de constructie a 250 de turbine eoliene, investitie totala de 1,1 miliarde de euro. In momentul finalizarii, cel mai probabil la finele anului viitor, parcul va avea o putere instalata de 600 de megawati, similara cu cea a unui reactor nuclear de la Cernavoda.

Adrian Borotea, corporate affairs manager CEZ Romania, priveste inspre tintele asumate in procesul de aderare, iar ele "va trebui sa fie atinse". Asta inseamna investitii, deci o abordare pe termen lung si o cerinta stringenta pentru autoritati sa asigure cadrul legislativ. Iar termenul mediu si lung pe care trebuie sa gandeasca investitorii cere o asemenea predictibilitate. "Vorbim azi de o lege aplicata partial, dar inca sunt foarte multe lucruri de facut", spune Adrian Borotea.