Criza economică s-a reflectat cel mai bine în evoluţia pieţei imobiliare, care s-a prăbuşit imediat după 2008, pentru ca de anul trecut să înceapă să-şi revină, iniţial pe segmentul de birouri, dar mai recent şi în rezidenţial. Numărul şi valoarea tranzacţiilor au început să crească, imobiliarele dovedindu-se a fi anul trecut şi în prima jumătate a acestui an cel mai dinamic sector din piaţa de fuziuni şi achiziţii. „În imobiliare am văzut o activitate mult superioară încă de anul trecut, iar în 2015 semnalele sunt încurajatoare. Văd o dezmorţire a activităţii pe toate segmentele”, spune Alexandru Reff, partener al Reff & Asociaţii, casă de avocatură afiliată firmei de consultanţă Deloitte.

Domeniul de real estate a fost dominat în intervalul menţionat de doi mari jucători, fondul de investiţii NEPI şi Globalworth Real Estate Investments, companie controlată de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas, care au profitat de preţurile scăzute din timpul crizei pentru a-şi completa portofoliile. De anul trecut însă au început să-şi facă simţită prezenţa şi jucători noi, „jucători care şi-au depăşit temerile, au traversat un deşert şi acum par să fi ajuns într-o zonă de confort şi încredere”. O parte din acest optimism vine din rezultatele macroeceonomice bune, după ce PIB-ul real din primul trimestru al acestui an a fost mai mare decât cel din trimestrul III din 2008, vârful de după Revoluţie. Iar mulţi investitori consideră că a venit momentul să intre la cumpărare.

„Noi avem două zone predilecte de activitate: imobiliarele şi serviciile financiare. Ambele au fost greu încercate în ultima vreme şi acum ambele revin.” Reff & Asociaţii este casa de avocatură care asistă NEPI în tranzacţiile pe care le realizează, iar imobiliarele şi serviciile financiare generează fiecare câte 30% din veniturile avocaţilor coordonaţi de Alexandru Reff. În ultimul an, avocaţii au fost implicaţi în tranzacţii precum vânzarea spaţiilor în care funcţionează mai multe centre comerciale către Auchan, în vânzarea sediului UniCredit, în vânzarea activelor legate de SCH Grand, proprietarul JW Marriott Bucharest Grand Hotel, sau în preluarea Quality Business Solutions.

După dezmorţirea din imobiliare, Reff vorbeşte despre consolidarea din servicii financiare, care a fost adusă în prim-plan de mai multe tranzacţii cu portofolii de neperformate, dar şi cu bănci, de departe cel mai mare impact fiind cel al preluării de către Banca Transilvania a Volksbank. Pe segmentul de neperformante, BCR şi-a făcut curăţenie în portofoliu după ce a vândut în două tranzacţii succesive credite neperformante de circa 750 milioane de euro.

„Vânzările de portofolii de credite neperformante sunt vedeta momentului în piaţa de fuziuni şi achiziţii”, spune Alexandru Reff, care lucrează acum, alături de echipa lui, la mai bine de zece tranzacţii, însă niciuna dintre acestea nu se apropie de semnare. Reff nu dă detalii despre acestea, spunând doar că „imobiliarele continuă să arate promiţător”, dar sunt implicaţi în discuţii şi în turism şi chiar în sport.

Despre piaţa de fuziuni şi achiziţii, Reff spune că în ultimele luni există un interes vizibil pentru agricultură, deoarece sunt destul de mulţi cei care au înţeles potenţialul acestei pieţe subevaluate care se bucură de randamente „destul de mari”. Tranzacţiile în agricultură să referă atât la cele cu terenuri, cât şi la businessuri integrate, de exemplu producţie, logistica aferentă producţiei sau o serie de produse derivate din cele agricole.

Avocatul mai spune că a observat un interes în creştere pentru realizarea de fuziuni ca modalitate de creştere, după ce acestea au fost puţin utilizate în trecut de către companii.

Anuarul ZF Top Tranzacţii lansat la finalul lunii martie arată că în 2014 şi în primele luni din 2015 nu s-a realizat nicio fuziune pe piaţa locală. Fuziunea presupune unificarea a două companii, fără să existe o componentă de plată a preţului, ci gândind un mecanism de echivalare a acţiunilor (proprietarii celor două companii primesc acţiuni în firma rezultată după fuziune). „Cred că vom vedea consolidări şi prin fuziune şi nu mă refer la fuziunea care urmează unei achiziţii de către un actor din domeniu, ci la două businessuri care se combină de o manieră în care una dintre ele dispare.”

Reff vorbeşte şi despre interesul pentru realizarea unor joint venture-uri în contextul unor exituri graduale în care vânzătorul nu iese definitiv, ci decide să cesioneze treptat: „Joint venture-ul reprezintă o asociere, care poate fi gândită ca atare de la început. Avem o tranzacţie în servicii financiare în care două părţi îşi combină resursele, expertiza, capitalul pentru a crea o afacere nouă”.

Odată cu revenirea pieţei de fuziuni şi achiziţii, consultanţii şi avocaţii încep să spere că şi veniturile din această activitate sunt pe creştere după ce volumul onorariilor s-a contractat, iar concurenţa a crescut. Creşterea concurenţei, notează Reff, a dus la erodarea marjelor, la scăderea profitabilităţii. „Vremea în care avocaţii îşi alegeau clienţii a trecut şi e foarte posibil să nu se mai întoarcă niciodată. O asemenea efervescenţă a fost în 2007-2008, când nu puteai să deserveşti toate oportunităţile şi te orientai în bună măsură şi pe raţiuni de profitabilitate a mandatelor şi de perspectivă pe termen lung cu clienţii. Nu cred că ne putem lăuda astăzi că suntem în aceeaşi postură. Mai degrabă căutăm să câştigăm proiecte noi, clienţi noi, concurenţa este mai degrabă pentru clienţi şi pentru proiecte.”

Concurenţa se mai referă şi la oameni: Reff a vorbit şi despre faptul că avocatura se confruntă cu o criză de oameni cu experienţă de trei-cinci ani, ceea ce va duce la un „război pentru talente”, după ce puţine au fost firmele care au investit în dezvoltarea echipelor în ultimii ani. Chiar dacă Alexandru Reff vorbeşte despre o perioadă de creştere, atributul pe care îl foloseşte pentru a o descrie sună mai degrabă precaut decât entuziast: „urmează o perioadă în care lucrurile vor evolua bine".