Potrivit studiului, există un nivel crescut de susţinere a acţiunilor împotriva mitei şi a corupţiei, atât din partea guvernelor cât şi din partea instituţiilor internaţionale. Colaborarea între diverse instituţii a dus la condamnarea unor nume importante anul trecut şi a intensificat eforturile de a aplica standarde internaţionale atunci când vine vorba de transparenţă vizavi de cei care deţin companii.

Grupul de lucru format din statele membre ale G20 a identificat, ca punct critic în lupta globală împotriva corupţiei, abuzul structurilor de tip offshore prin care se încearcă ascunderea unor activităţi criminale. Acelaşi lucru a fost subliniat şi de membri ai Băncii Mondiale, care s-au angajat să impună reguli de transparenţă atunci când vine vorba de acţionarii unor astfel de structuri.

Referindu-se la Europa de Est, autorii raportului notează că această zonă aduce destul de multe provocări companiilor care vor să investească, iar încrederea în mediul legislativ lipseşte de multe ori.

Ideea că anumite acţiuni ale autorităţilor sunt motivate politic scade gradul de încredere în acestea, iar asta ridică semne de întrebare cu privire la evoluţia luptei împotriva corupţiei.

Unele state din regiune au introdus acte normative care să protejeze sursele anonime, practică des întâlnită în Vest. Rămâne de văzut cât de mult succes va avea această strategie; 20% dintre respondenţii din Europa de Est au declarat că loialitatea este motivul pentru care nu ar raporta astfel de incidente către instituţiile abilitate; în Slovacia, spre exemplu, siguranţa personală este principalul motiv pentru care angajaţii nu ar raporta un incident de fraudă.

Corupţia este percepută ca o practică uzuală, astfel că reprezentanţii unui business trebuie să se asigure că valorile şi regulile prezentate angajaţilor fac referire şi la astfel de acte.

Modul în care statele din estul Europei luptă împotriva criminalităţii de acest tip variază puternic, iar singurele state care s-au remarcat în ultima perioadă sunt Polonia şi România. Polonia, spre exemplu, a mărit simţitor numărul de angajaţi din poliţie, în vreme ce România a fost extrem de activă în punerea sub acuzare şi condamnarea unui număr de politicieni sau oameni de afaceri. Rusia, pe de altă parte, a apelat la modificări de ordin legislativ, obligând funcţionarii publici să îşi declare bunurile.

„Conform studiului, 90% dintre respondenţii din România cred că instituţiile de aplicare a legii sunt pregătite să pună sub acuzare cazurile de corupţie, atunci când acestea sunt întâlnite. Acţiunile proactive întreprinse de către Parchet, în special de către Direcţia Naţională Anticorupţie, sunt recunoscute în UE şi considerate la nivel mondial drept poveşti de succes. Pe de altă parte, rezultatele studiului evidenţiază ca fiind necesară o mai mare comunicare a instituţiilor de aplicare a legii pentru a creşte susţinerea publicului în acţiunile de urmărire penală a persoanelor fizice“, a declarat Kenan Burcin Atakan, partener, liderul departamentului de investigare a fraudelor şi soluţionare a disputelor din cadrul EY România.

Autoritaţile de reglementare admit ameninţarea reprezentată de corupţie şi mită pentru un sistem financiar aflat deja sub presiune şi au început să coopereze tot mai intens la nivel transfrontalier pentru a-i responsabiliza pe indivizi în privinţa actelor ilegale. Astfel de eforturi par puternic susţinute de respondenţi, 83% dintre aceştia fiind de acord că anchetarea indivizilor implicaţi în astfel de acte va ajuta la ameliorarea nivelului de fraudă, mită şi corupţie în viitor.

Cu toate acestea, în contextul unui procent de 42% dintre respondenţi care admit că pot justifica un comportament lipsit de etică pentru atingerea ţintelor financiare şi cu 16% din membrii echipelor financiare de la nivelul imediat inferior directorului financiar care sunt gata să justifice efectuarea de plăţi în numerar pentru a atrage şi reţine clienţi de afaceri, managerii responsabili cu problemele de etică şi conformitate din companii par să se confrunte cu o mare provocare pentru a-şi menţine organizaţiile în afara ariei de investigaţie a procurorilor anticorupţie.