Pe Maria am intalnit-o intr-o farmacie din cartierul bucurestean Mosilor. "De aseara am inceput sa fac febra, asa ca am nevoie de o folie de amoxicilina",

ii spune farmacistei. Intrebata de ce are nevoie de antibiotic pentru a-si scadea temperatura, femeia spune ca de fiecare data a luat asemenea pastile si chiar au ajutat-o. "Ca sa nu apara complicatii mai tarziu, e mai bine sa nu las sa se agraveze", adauga tanara.

Fenomenul este tot mai raspandit, iar ca Maria se comporta mai bine de jumatate dintre concetatenii nostri. A-ti trata raceala cu antibiotice este insa ca si cum ai trage cu tunul in vrabii, spun la unison medicii. Europenii din sudul continentului sunt cei mai deschisi la consumul de antibiotice, arata cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene. Astfel, peste 50% dintre italieni, maltezi, spanioli si romani afirma ca au folosit antibiotice pe cale orala in ultimele 12 luni, fie ca au ales pastile, prafuri sau sirop. Media europeana este de 40 de procente, insa sub 30% dintre locuitorii unor state precum Suedia, Slovenia, Germania, Danemarca sau Olanda s-au atins de aceasta clasa de medicamente. Analiza CE releva ca femeile folosesc mai des antibiotice decat barbatii, iar raportat la varsta, jumatate dintre tinerii intre 15 si 24 de ani au inghitit medicamente de acest fel. In plus, cei cu cele mai putine cunostinte despre doctorii sunt mult mai predispusi sa-si aleaga tratamentul fara sa consulte un specialist.

Cu doua treimi dintre pacienti care cred ca raceala se trateaza cu antibiotice, e mai mult decat firesc sa ne intrebam ce rol au de fapt respectivele pastile si cand ar fi normal sa le luam. Specialistii chestionati de BUSINESS Magazin spun ca, desi exista un numar limitat de medicamente cu o oarecare eficienta in tratarea infectiilor virale, antibioticele trebuie folosite in mod normal pentru vindecarea infectiilor bacteriene. Cum racelile si gripele sunt cauzate de virusuri, administrarea unui antibiotic nu are niciun fel de efect. Sau are efecte, dar din cele nedorite. "Pot aparea alergii sau disconfort digestiv, insa cel mai grav e faptul ca microorganismele pot capata rezistenta sporita la astfel de substante", afirma Corina Matei, medic primar pediatru la Spitalul Judetean Arges.

Daca in trecut penicilina lui Fleming se dovedea eficienta in tratarea afectiunilor bacteriene, astazi se folosesc medicamente mult mai puternice pentru a le vindeca. "Tocmai pentru ca bacteriile devin tot mai rezistente la antibioticele clasice, s-a ajuns la utilizarea cefalosporinelor de generatia a patra, adica medicamente mult mai tari si, evident, mai scumpe", adauga medicul. Doctorii mai spun ca uneori sunt tentati sa le prescrie, pentru a evita suprainfectarea: se intampla pentru ca multi dintre bolnavi intrerup tratamentul imediat ce se simt mai bine sau nu se mai prezinta ulterior la control. Medicul de familie Elena Surugiu spune ca teama unor doctori de eventuale complicatii ale infectiilor virale ii determina pe acestia sa aleaga prescrierea lor.