Rosia Montana, pariul lui Tanase
Dragos Tanase e finantist: a fost mai intai consultant fiscal si mai apoi director financiar la UPC, pentru ca apoi sa devina unul dintre putinii romani din top managementul Rosia Montana Gold Corporation. Ce l-a determinat sa preia rolul personajului negativ in cel mai controversat proiect din Romania?
Rosia Montana este un subiect pe rand reluat si epuizat de presa de mai bine de zece ani. De asta data, relansarea lui se datoreaza noii campanii de publicitate initiate de Rosia Montana Gold Corporation (RMGC). Dragos Tanase s-a alaturat companiei in februarie anul trecut, ca vicepresedinte responsabil de finante si administratie. Din iunie 2008, ca director general al RMGC, incearca sa “umanizeze” proiectul atat prin prezenta lui, ca roman intr-o firma controlata de canadienii de la Gabriel Resources, cat si prin insistenta lui asupra beneficiilor legate de proiect.
Tanase, ca finantist, trebuie sa faca auzita varianta companiei: sa spuna ca Gabriel Resources investeste peste 1,7 miliarde de dolari americani in zona si ca patru din cele 7,5 miliarde de dolari, suma la care este estimata valoarea zacamantului, vor ramane in Romania. Misiunea lui e sa faca mai sonore vocile care spun ca Rosia Montana este deopotriva frumoasa si urata, ca apa de aici este rosie din cauza fostelor sapaturi (de unde si numele localitatii) si ca statul n-a facut niciun efort de ecologizare a zonei dupa decenii de minerit ce au modificat peisajul. Tot el trebuie sa convinga opinia publica de faptul ca in majoritate localnicii vor sa-si vanda casele companiei sau au facut-o deja, fiind stramutati in conditii foarte bune (RMGC vorbeste chiar de parcari subterane in viitoarea asezare unde se vor muta - o premiera pentru o localitate rurala) si ca tonele de roca excavata, adica sterilul, vor fi apoi ecologizate si reintegrate in natura, in timp ce statul n-a luat pana acum astfel de masuri pentru propriile sale exploatari din zona. De cealalta parte, ONG-urile si contestatarii proiectului, printre care si autoritatile din Ungaria, sustin ca mai sunt destui localnici care nu vor sa fie stramutati si a caror dorinta compania e obligata s-o ia in considerare, ca exploatarea cu cianuri va distruge peisajul si mediul natural din regiune, ca beneficiile Romaniei vor fi discutabile dupa ce canadienii ar pleca din tara cu 250 de tone de aur si ca toata zona Rosia Montana - adica patru munti, rauri, actuala comuna si siturile arheologice de pe vremea romanilor - va fi iremediabil afectata. Ecologisti romani si straini, Academia Romana, o parte dintre localnici si o mare parte din opinia publica din Romania incearca in continuare sa blocheze proiectul.