"Imi pare rau pentru Portugalia, alte tari sar peste rand si i-o iau inainte", scrie ironic un forumist de pe un site imobiliar britanic, imediat dupa aparitia zvonului de marti privind un pretins ajutor de 280 de miliarde de euro cerut de Spania de la FMI. In ultimele zile, numerosi analisti financiari au prezentat Portugalia ca pe urmatoarea victima a crizei datoriilor din Europa, dupa Grecia, pentru ca brusc sa apara speculatii despre urmatoarele potentiale victime, cu infinit mai multa greutate decat Portugalia: una din zona euro - Spania, economie de patru ori mai mare decat cea greceasca, iar cealalta - Marea Britanie, care mai nou pare sa ia locul Italiei in randul economiilor europene considerate pana acum la adapost de efectele bolii grecesti.

Premierul Jose Luis Zapatero a calificat drept "nebunie" ideea ca ar cere 280 de miliarde de euro ajutor de la FMI, iar purtatorul de cuvant al FMI a spus si el ca zvonul aparut in publicatia israeliana Globes "n-are nici o legatura cu realitatea". Dar impactul disproportionat de mare al zvonului cu Spania a contribuit la un plonjon generalizat al pietelor in cursul zilei de marti, generat de neincrederea in planul de salvare a Greciei: euro a scazut sub 1,30 dolari pentru prima oara in ultimul an, pietele europene de actiuni au terminat in scadere, cu cele din Grecia si Spania pierzand 6,7%, respectiv 5,4%, randamentele obligatiunilor grecesti si spaniole au urcat, iar bursele americane au simtit din plin efectul, cu indicele Dow Jones coborand sub 11.000 de puncte. Pe pietele asiatice, euro a ajuns in tranzactiile de miercuri la 1,2947 dolari.

Aceste evolutii dovedesc nu numai sensibilitatea pietelor la orice informatie negativa, ci si faptul ca astfel de informatii, chiar daca sunt dezmintite, merg in sensul asteptarii celor ce cauta urmatoarea veriga slaba in lantul economiilor europene - nu neaparat din zona euro - cu care s-ar putea repeta povestea Greciei (costurile de indatorare cresc vertiginos, agentiile de evaluare ii coboara ratingul, tara nu mai poate avea acces la finantare de pe piete si e silita sa apeleze la sustinerea UE-FMI sau sa declare incapacitate de plata).

"A fost un atac speculativ cat se poate de clar. Probabil un fond de risc care a shortat Spania a lansat zvonul, ca sa castige de pe urma lui. Cu siguranta cel ce l-a propagat vindea titluri spaniole", a comentat Jose Luis Carpatos, de la compania de cercetare Serenitymarkets.com.

SE PREGATESTE ANGLIA?

Urmatoarea pe lista, in afara de Spania, ar putea fi Marea Britanie: agentiile de rating au avertizat de mai mult timp ca tara si-ar putea pierde ratingul de credit suveran (AAA, ratingul maxim), daca guvernul rezultat din alegerile de la 6 mai nu va lua masuri rapide de reducere a deficitului bugetar. Analisti ai Goldman Sachs au comparat zilele trecute problemele fiscale din Marea Britanie cu cele ale Spaniei si au prezis ca dupa alegeri, starea economiei insulare va fi foarte atent examinata. Insusi Axel Weber, seful Bundesbank, ar fi comparat in fata parlamentarilor germani situatia fiscala a tarii cu cea a Greciei, conform unor relatari publicate de The Wall Street Journal, dar neconfirmate oficial. Deficitul fiscal al Marii Britanii se apropie de 12% din PIB, iar datoria publica este de 70% din PIB.

Nu e de mirare ca Grecia, Spania sau Italia, primele state intrate sub presiunea pietelor, au considerat ca asaltul mediatic si pariurile contra economiilor lor le ameninta siguranta nationala si si-au mobilizat serviciile secrete sa afle ce manevre fac fondurile speculative, in frunte cu faimosul Paulson & Co., tovarasul celor de la Goldman Sachs, scria inca din luna martie revista italiana Panorama. Fapt e ca in presa financiara abunda zilnic analizele pesimiste despre viitorul zonei euro, cu declaratii ale unor reprezentanti de fonduri de investitii, analisti sau brokeri care recunosc ca pariaza pe un declin al monedei europene sau pe un faliment al Greciei, urmat de un val de probleme in toata Europa, daca nu chiar de dezintegrarea completa a zonei euro.

"Nu exista nici o incredere in ceea ce UE si FMI au propus pentru Grecia. Pietele de capital pariaza pe un faliment al Greciei, premisa fiind ca populatia tarii nu va accepta termenii intelegerii, iar ingrijorarea privind extinderea problemelor afecteaza moneda euro", declara Dean Popplewell, director de strategie la firma canadiana de brokeraj Oanda. "Dinamica datoriei Greciei arata cum arata cea a Argentinei in 2000, cu un an inainte de faliment. Sprijinul UE-FMI va ajuta Atena sa-si plateasca datoriile in 2010, dar ingrijorarea noastra e ca in 2011, 2012, 2013 criza se va intoarce", adauga Michael Hasenstab, manager al Templeton Global Bond Fund, care prevede ca moneda europeana va scadea in continuare.