România are nevoie de investiţii în proiecte mari de modernizare, iar PNRR poate fi folosit pentru transformarea economiei româneşti, pe toate palierele. ”Suntem pe un teren unde se joacă cu bătaie lungă în tehnologii avansate, iar noi trebuie să jucăm strategic”, spune Sergiu Manea, CEO al BCR. Astfel, redresarea accesului la educaţie şi sănătate sunt două teme pe care le avem de soluţionat pentru a putea ajunge la media UE până în 2030. Cum se poate întâmpla acest lucru şi ce rol va juca BCR într-una dintre cele mai mari oportunităţi de dezvoltare a României pe următorii cinci ani?

Vreau să cred că vom reuşi să accesăm cât mai mult şi că vom lucra pe cel mai bun scenariu posibil, pentru că PNRR este o şansă pentru noi să atragem bani pentru investiţii în sectoarele strategice de dezvoltare. Ne uităm pe termen lung la ce înseamnă trecerea spre economia verde, transformarea digitală, coeziune socială şi teritorială, susţinerea mediului antreprenorial, reformarea sistemului medical şi dezvoltarea sistemului de învăţământ. Obiectivul general trebuie să fie dezvoltarea României prin realizarea unor programe şi proiecte esenţiale, care sprijină rezilienţa, nivelul de pregătire pentru situaţii de criză, capacitatea de adaptare şi potenţialul de creştere”, explică Sergiu Manea, CEO al BCR, vorbind despre importanţa Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru România.

România beneficiază de 29,2 mld. euro prin PNRR, din care aproximativ 14,3 mld. euro reprezintă granturi, în timp ce 14,9 mld. euro reprezintă împrumuturi pe care le poate accesa România pentru implementarea reformelor şi investiţiilor din plan.

Autorităţile au lucrat pe trei scenarii posibile, pentru care au simulat impactul PNRR exprimat în PIB, cu domeniile care ar beneficia de cea mai multă infuzie de investiţii – construcţii, energie şi mobilitate.

Şeful BCR a amintit că România are nevoie de reforme majore şi investiţii cheie ca să creeze un impact pozitiv în comunitate şi a explicat că suntem pe un teren unde se joacă cu bătaie lungă în tehnologii avansate, iar noi trebuie să jucăm strategic.

„România are nevoie de investiţii în proiecte mari de modernizare, iar PNRR poate fi folosit pentru transformarea economiei româneşti, pe toate palierele – de la guvernanţă, la protecţia mediului şi transformare tehnologică, la incluziune socială prin educaţie şi sănătate. Imaginaţi-vă doar ce înseamnă pentru noi construirea a peste 400 de km de autostradă, modernizarea a 300 km de cale ferată şi încă 12 km de reţea nouă de metrou. Sau ce înseamnă mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri publice şi rezidenţiale, care ne-ar aduce peste 1.000 de blocuri reabilitate energetic, dar şi aproximativ 2.000 de clădiri publice, pe care le-am lipsi de afişele cu «Atenţie, cade tencuiala!» şi le-am reintegra în peisajul urban”.

În plus, suprapunerea PNRR pe exerciţiile bugetare multianuale oferă o oportunitate imensă cu accent pe doi piloni. Un pilon ţine de recuperarea decalajului de infrastructură, pentru că, cel mai probabil, următorul MFF (Multiannual Financial Framework) 2021-2027 va fi ultimul în care Comisia Europeană va aloca bani pentru infrastructură fizică care nu are legătura cu zona de ecologie şi protecţia mediului. Al doilea pilon ţine de dezvoltarea unei societăţi favorabile incluziunii, care are la bază coeziunea prin educaţie, dar şi reforma sistemului medical, prin îmbunătăţirea experienţei îngrijirii medicale, a explicat Manea într-un interviu.

„Aşa cum ştim, educaţia, cultura şi abilităţile practice, dar şi starea de sănătate a populaţiei, reprezintă investiţii cheie în capitalul uman, fiind elemente de bază pentru dezvoltarea potenţialului tinerilor şi pentru îmbunătăţirea creşterii economice. Iar redresarea accesului la educaţie şi sănătate sunt două teme pe care le avem de soluţionat pentru a putea ajunge la media UE până în 2030.”

Cât despre antreprenori, convingerea şefului BCR este că şi antreprenorii vor avea de câştigat din implementarea PNRR, fie că vorbim despre beneficii directe, fie că ne referim la beneficiile indirecte, care nu vor fi puţine.

„Antreprenorii înţeleg valoarea adaugată pe care o aduc în ciclul economic, sunt interesaţi de calitatea serviciilor şi îşi administrează afacerile luând în considerare nu doar performanţa legată de risc, siguranţă sau angajaţi. Vedem o creştere a afacerilor care aleg să dezvolte o abordare integrată de business sustenabil. Pentru că ultimii doi ani au accelerat câteva trenduri deja existente, de la informatizare, automatizare şi robotizare, la digitalizarea serviciilor publice şi la integrarea cât mai sus pe lanţurile de valoare adăugată în industriile viitorului. Mă gândesc la antreprenorii care înţeleg potenţialul uman, dar şi la nevoia de recalificare şi perfecţionare ca instrumente de creştere a randamentului, precum şi ca un efort de profesionalizare.”

Vorbind despre rolul sistemului bancar românesc în privinţa programelor cu fonduri UE şi a PNRR, Sergiu Manea a amintit că s-au intensificat discuţiile legate de bancabilitatea firmelor şi acest lucru ne arată că economia se maturizează, că suntem pe drumul cel bun, „că antreprenorii şi băncile lucrează împreună pentru o economie sustenabilă, în care pe noi toţi ne preocupă să facem mai mult, mai bine, împreună.”

Iar PNRR prevede aproape 2,6 miliarde de euro pentru finanţarea companiilor private şi pentru cercetare, inclusiv cu fonduri nerambursabile pentru digitalizare.

„Vorbim aici despre investiţii în tehnologii avansate prin ajutoare de stat, pentru AI, blockchain, IoT, date şi cloud computing, pentru high performance computing şi quantum computing, dar şi despre digitalizarea IMM-urilor prin ajutoare de minimis, pentru investiţii în comerţ electronic, centre de inovare digitală, laboratoare de incubare şi accelerare, pentru programe de reconversie profesională, dedicate dezvoltării competenţelor digitale. PNRR prevede şi investiţiile semnificative pentru tehnologii noi în zona de producţie, dar şi o schemă de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la Bursă, cu un buget total de 35 de milioane de euro.”

Sergiu Manea, CEO al BCR: „Este oportunitatea unică de a face pasul către o economie performantă şi durabilă, iar succesul atragerii fondurilor europene reprezintă prioritatea critică pentru echipa BCR în următorii ani.”

Sistemul bancar este parte din soluţie în privinţa atragerii finanţărilor europene, în opinia şefului BCR.

„Pentru BCR, spre exemplu, este în top priorităţi să ne motivăm colegii astfel încât să putem oferi consiliere pentru transformare sustenabilă la nivelul comunitar şi să putem răspunde normelor şi standardului cerut de Comisia Europeană. Asta şi pentru că noi credem că sistemul bancar este parte din această soluţie, iar BCR încearcă de fiecare dată să vină în ajutorul clienţilor, să le ofere informaţiile şi instrumentele prin care pot face alegeri financiare inteligente. De altfel, aşa a apărut şi platforma de educaţie antreprenorială BCR Şcoala de Business, care a ajuns deja la 17.000 de utilizatori, antreprenori, manageri, liber profesionişti, profesori şi studenţi, care au ales să înveţe sfaturi practice pentru managementul financiar al businessurilor lor.”

Chiar cel mai recent curs lansat pe platforma BCR Şcoala de Business – Programe de finanţare pentru antreprenori, a fost dezvoltat în parteneriat cu ADR Nord-Est şi are toate informaţiile despre programele de finanţare disponibile pentru antreprenori – de la procesul de pregătire şi depunere a proiectelor, la implementarea şi raportarea unui proiect dezvoltat cu fonduri nerambursabile. „Am considerat că avem nevoie de surse de informare oficiale, care să demonteze miturile cu privire la accesarea fondurilor nerambursabile, tocmai pentru a creşte accesul la ele.”

BCR va contribui, pe lângă furnizarea de educaţie şi consultanţă în domeniul programelor de finanţare cu multiple produse bancare personalizate pentru proiectele implementate de către autorităţile publice şi antreprenori, adaptate nevoilor fiecărui tip de beneficiar. În plus, băncile se vor putea implica direct în implementarea instrumentelor financiare definite în cadrul PNRR, spune Sergiu Manea.

„BCR este aici să le ofere antreprenorilor informaţiile de care au nevoie şi să îi ghideze în procesul de contractare a finanţărilor. Credem în banking deschis, în educaţie financiară şi în digitalizare, în acces rapid şi gratuit la informaţii 24/7, iar asta transmitem mai departe şi în privinţa PNRR.” Manea susţine că BCR este pregătită să contribuie „viguros” în procesul de atragere a fondurilor din PNRR pe diverse paliere, de la educaţie şi până la finanţări directe.

„Este oportunitatea unică de a face pasul către o economie performantă şi durabilă, iar succesul atragerii fondurilor europene reprezintă prioritatea critică pentru echipa BCR în următorii ani.”

Dar pe care componente ale PNRR intenţionează să se implice concret BCR? „Am analizat toate componentele PNRR în forma prezentată cu ocazia aprobării planului de către Comisia Europeană şi avem în vedere implicarea în toate aceste componente, în măsura în care mecanismul naţional de implementare va permite acest lucru. Vom acorda o atenţie sporită pentru susţinerea proiectelor care bifează cât mai multe dintre criteriile specifice ESG (environmental, social and corporate governance).”

Concret, BCR va acţiona în perioada următoare pe două paliere principale: primul se referă la furnizarea de educaţie şi consultanţă în domeniul programelor de finanţare şi cel de-al doilea la oferirea de sprijin în implementarea proiectelor prin intermediul unor produse bancare personalizate, adaptate nevoilor fiecărui tip de beneficiar, fie că este entitate publică sau privată, după cum susţine CEO-ul BCR, a doua cea mai mare bancă din România după active.

PNRR a primit undă verde de la Comisia Europeană la finalul lunii septembrie (27.09, mai exact), iar următorul pas este reprezentat de aprobarea PNRR şi la nivelul Consiliului de Afaceri Economice şi Financiare, pas ce urmează a fi finalizat la finalul lunii octombrie (conform estimărilor prezentate public). Acest pas reprezintă, de fapt, aprobarea finală din partea instituţiilor Uniunii Europene. Ulterior, România va putea solicita prefinanţarea de maximum 13% din valoarea totală a planului, explică şeful BCR. „Operaţional vorbind, în termen de 30 de zile de la aprobarea în Consiliul amintit anterior, guvernul trebuie să prezinte o Ordonanţă de Urgenţă prin care se vor reglementa mecanismele interne de implementare a acestui plan. MIPE a anunţat deja demararea procesului intern de pregătire, fiind menţionate o serie de acţiuni de implementat precum crearea structurilor de specialitate la nivelul ministerelor/autorităţilor coordonatoare de componente, elaborarea şi aprobarea cadrului  normativ de implementare a PNRR, elaborarea şi punerea în aplicare a sistemului informatic de gestiune a PNRR şi constituirea Comitetului Interministerial de Coordonare şi a Comitetului de Monitorizare ale PNRR.” Mediul de afaceri trebuie să urmărească atât oportunităţile directe alocate (în componenta dedicată mediului privat din PNRR), dar mai ales oportunităţile indirecte generate de proiectele incluse în PNRR, explică Manea.

„Aşa cum aminteam anterior, discutăm de sute de kilometri de autostrăzi şi de cale ferată, de mii de clădiri renovate sau construite, toate acestea fiind oportunităţi importante pentru companiile româneşti.”

În final, vorbind despre factorii determinanţi pentru implementarea cu succes a acestui plan PNRR, Sergiu Manea susţine că ne putem gândi la o foarte bună coordonare şi implicare a instituţiilor publice responsabile, fiind astfel asigurată sincronizarea corectă dintre reformele şi investiţiile incluse în plan, precum şi respectarea calendarului de implementare asumat faţă de instituţiile europene.

De asemenea, contează şi capacitatea economiei şi, mai ales, a pieţei forţei de muncă de a implementa toate proiectele de infrastructură (transport, sănătate, educaţie, sisteme de management al apei, al deşeurilor, etc.). Un alt factor important pentru aplicarea PNRR este capacitatea tuturor tipurilor de beneficiari de a dispune de toate resursele necesare pentru implementarea proiectelor, inclusiv de cele financiare (trebuie văzut însă exact şi mecanismul de implementare la nivel intern).

Pe lângă PNRR mai există şi alte programe cu fonduri UE. Iar şeful BCR concluzionează că România are nevoie de fonduri europene nerambursabile pentru a putea recupera decalajele din domeniile critice: sănătate, infrastructură, educaţie, energie, dar şi pentru a ne putea creşte atractivitatea investiţională.

Œ Programul Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare, prin care se pot obţine finanţări pentru crearea şi promovarea unui sistem atractiv de inovare în economie, precum şi din instrumente financiare, care vor reprezenta, cel mai probabil viitorul fondurilor de acest gen în exerciţiile bugetare europene post 2027;

 Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă, care are ca scop promovarea eficienţei energetice şi adaptarea la schimbările climatice – în contextul mai amplu al Green Deal, importanţa acestuia este vitală;

Ž Programele Operaţionale Regionale, pentru dezvoltarea unor oraşe smart, a unor regiuni competitive prin digitalizare şi întreprinderi dinamice, a unor regiuni mai atractive şi mai educative, prin intermediul unui portofoliu amplu de proiecte ce urmează a fi finanţate la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare;

 Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare, pentru valorificarea forţei de muncă şi pentru creşterea accesibilităţii pe piaţa forţei de muncă a diferitelor categorii de persoane dezavantajate, dar şi a calităţii educaţiei.

 Programul Operaţional Tranziţie Justă, pentru creşterea nivelului de ocupare a forţei de muncă calificată, investiţii în tehnologii cu emisii reduse, dar şi pentru dezvoltarea IMM-urilor preocupate de cercetare, inovare şi digitalizare în şase judeţe vizate de acest mecanism de finanţare.