In aceste zile, cand Goldman Sachs, aflat sub conducerea lui Lloyd C. Blankfein, se pregateste sa stabileasca un nou record in materie de profituri si bonusuri - compania a anuntat deja ca a pus deoparte in acest scop 11,4 miliarde de dolari numai in prima jumatate a anului, cam 400.000 de dolari pentru fiecare din cei aproape 30.000 de angajati -, este greu sa gasesti vreun mesaj de felicitari la adresa performantelor grupului financiar. Dimpotriva, Goldman Sachs se afla intr-o pierdere evidenta de simpatie, cel mai dureros exemplu fiind in aceasta vara un amplu material de deschidere din revista de pop-cultura Rolling Stone in care Goldman Sachs si apoi Blankfein sunt acuzati ca ar fi orchestrat si profitat substantial de pe urma marilor crize care au lovit Statele Unite in ultimele sapte decenii.

Pentru Blankfein, simpatia celorlalti a fost dintotdeauna greu de obtinut. Fiu al unui postas evreu, nascut si crescut in suburbia Bronx din New York, Blankfein (55 de ani) marturisea recent pentru Time ca s-a straduit din copilarie sa se faca placut celorlalti pentru ca "pe vremea mea supravietuiai daca erai ori atletic, ori amuzant si distractiv; si eu am ales sa fiu amuzant si distractiv".

Ce e insa sigur este ca Blankfein a reusit sa se afle de cateva ori, atunci cand trebuia, in locul potrivit si alaturi de oamenii cei mai nimeriti pentru a-l ajuta sa mearga inainte. Cel mai bun din clasa sa de liceu, Blankfein a intrat la 16 ani la Harvard, beneficiind de un ajutor financiar si o bursa pentru a-si putea plati studiile.

Aici, Blankfein a fost coleg de promotie cu Ben Bernanke, actualul sef al Rezervelor Federale americane, o coincidenta care rareori scapa vreunui scenarist de teorii conspirationiste care incearca sa descifreze succesul Goldman Sachs in salonul de mutilati care a ajuns Wall Street-ul in ultimii doi ani. Se poate totusi considera, fara teama de a gresi prea mult, ca Blankfein este doar o victima inevitabila a norului conspirationist care inconjoara istoria Goldman Sachs, cea mai mare banca de investitii a Americii si una dintre cele mai mari pepiniere de recruti pentru cele mai influente pozitii din administratiile americane, fie ele democrate sau republicane.

Insa nu tineretea petrecuta cu Ben Bernanke sau cu Howard Schultz, proprietarul lantului de cafenele Starbucks, l-a ajutat pe Blankfein sa ajunga la varful Goldman Sachs. De altfel, fostul avocat supraponderal si impatimit de salile de jocuri din Las Vegas a si fost respins, la inceputul anilor '80, cand a vrut sa se angajeze la Goldman Sachs si a fost nevoit sa intre in firma pe care azi o conduce pe usa din dos. S-a angajat astfel la J. Aron & Co., o companie mica de pe Wall Street care facea in principal trading cu cafea si aur, companie pe care Goldman Sachs tocmai o cumparase de cateva luni.