Amsterdam demonstrează cum sharing economy este mai mult decât Uber sau AirBnB
În Amsterdam au apărut o mulţime platforme online care folosesc modelul de ”sharing economy“ , iar autorităţile încurajează cetăţenii să fie mai deschişi şi să împărtăşească bunuri şi experienţe.
O aplicaţie, ParkFlyRent, închiriază doritorilor maşinile celor care şi le lasă cu săptămânile la aeroportul Schiphol. Aşadar, a apărut ideea conform căreia în loc ca maşinile să stea degeaba în parcări, să fie creat un sistem care permite închirierea lor, contra cost. O altă aplicaţie, numită Djeepo, ajută oamenii să găsească spaţii de stocare private (pivniţe, poduri sau camere libere) unde-şi pot lăsa lucrurile. We Helpen publică anunţuri de muncă voluntară în zona în care te afli, prin Camptoo utilizatorii pot închiria rulote, care în mod normal sunt folosite de patru-cinci ori pe an, Abel conectează şoferii şi pasagerii care merg în aceeaşi direcţie. Acestea sunt doar câteva exemple de platforme online care îmbrăţişează conceptul de economie colaborativă.
”Vrem să locuim într-un oraş unde oamenii să trăiască experienţe împreună. Vrem ca oamenii să simtă că au o legătură nu doar cu oraşul, ci şi cu ceilalţi“, a declarat pentru Huffingtonpost Harmen van Sprang, unul dintre susţinătorii iniţiativei conceptului de sharing economy din Amsterdam.
Dacă până nu de mult serviciile din domeniul consumului colaborativ se referau doar la transport şi la cazare, acum ideea a făcut paşi în mai multe direcţii: livrare de bunuri, servicii de relaxare, de business, livrare de mâncare şi băutură. Dezvoltarea tehnologiei şi globalizarea au ucis distanţa. Acum, oricine are acces la pieţele globale în timp real, astfel că oamenii pot face schimb de idei, bunuri, finanţe sau resurse.
Prin AirDnD (Drink and Dine) utilizatorii pot lua masa preparată de bucătari amatori de peste tot din Amsterdam. Cei care nu se pricep sau nu vor să gătească, dar nu vor nici să meargă la restaurant pot intra la străini în casă şi să servească cina. ”Îmi place să gătesc şi să întâlnesc oameni noi. Cred că pentru persoanele care au pasiunea de a găti, sau nu vor să rişte să-şi deschidă un restaurant, platforma este o soluţie unică“, spune Caro Van der Meulen, un bucătar amator.
Printr-o altă aplicaţie, numită Home Exchange, oamenii pot face schimb de case pentru o zi, o săptămână sau pentru mai mult timp. Aceştia încarcă poze cu casele lor şi dacă părţile sunt de acord, fac schimb pe o perioadă determinată. Asta implică un grad de încredere nemaiîntâlnit până acum în astfel de servicii. ”Oamenii continuă să împărtăşească din multe motive. Acum ştim şi cine este dispus să facă asta, cei cu vârste între 20 şi 45 de ani sunt mai predispuşi la astfel de comportament. Rolul nostru este de a extinde acest grup pentru a include persoane din grupuri cu venituri mici sau persoanele în vârstă. Vrem o societate deschisă care înţelege iniţiativa de împărtăşire şi că asta ajutăpe toată lumea“, spune Nanette Schippers, program manager al biroului de inovaţie al autorităţilor din Amsterdam.
Vedeta olandeză a acestui concept este Peerby, lansat în 2012, prin intermediul căruia utilizatorii pot împrumuta contra cost obiecte casnice. De exemplu, poţi împrumuta de la o persoană din cartier o oală sau o friteuză. Acum Peerby este prezent în 20 de oraşe din Europa şi Statele Unite. ”Unele produse rămân neutilizate luni, ani de zile şi este păcat să nu fie folosite. n plus, creează un simţ al comunităţii mult mai mare“, a declarat Daan Weddeppohl, fondatorul platformei.
Un alt exemplu este GEEF, un restaurant pop-up ce utilizează doar mâncare care nu este stricată, dar urma să fie aruncată la gunoi. Clienţii sunt înştiinţaţi de acest fapt şi plătesc mai puţin decât ar face-o la un restaurant normal. O parte din venituri se duc către hrănirea celor nevoiaşi.
Această iniţiativă a început în 2015, când Amsterdam a devenit primul ”sharing city“ european. De atunci, autorităţile au promovat platformele asociate cu conceptul de consum colaborativ. Alte oraşe interesate de acest tip de iniţiative sunt Barcelona, Tel Aviv, Hamburg sau Toronto.
Amsterdam a descoperit potenţialul consumului colaborativ în 2013, când un sondaj a dezvăluit faptul că peste 84% dintre respondenţi ar fi dispuşi să participe într-un fel la acest tip de ”sharing economy“. În 2013, 10% dintre cetăţenii din Amsterdam au declarat că ar împărţi ceva cu un străin, iar acel procent a urcat la 32% în 2016.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro