Clădirea este locul în care compania franceză Lectra îşi prezintă soluţiile clienţiilor din industriile fashion & apparel, automotive, de mobilă; include un amfiteatru de invidiat, un cub din sticlă pentru şedinţe, un restaurant, precum şi o imensă „sufragerie” în care sunt prezentate inovaţiile companiei. Lângă, se află chiar unitatea de producţie în care sunt realizate aceste echipamente, ce ar putea fi asemănate, printr-o analogie, cu cele mai noi modele de maşini. Asemănare valabilă şi în cazul costurilor acestor sisteme, care se plasează între 100.000 şi 2 milioane de euro.

Amfiteatrul din campusul Lectra este plin de această dată de jurnalişti din China, SUA, Europa; personajul principal de pe scenă este francezul Daniel Harari, CEO-ul Lectra, care dezvăluie planurile legate de dezvoltarea companiei pentru următorii doi ani. Lectra are origini în Bordeaux şi o istorie de 44 de ani, perioadă în care a devenit liderul mondial în materie de soluţii de înaltă tehnologie (software de proiectare şi dezvoltare a produselor, cât şi hardware, maşini de croit şi servicii conexe) care se adresează mai ales companiilor din industria modei, auto şi cea a mobilei.

Potrivit reprezentanţilor companiei, soluţiile Lectra, specifice fiecărui sector de activitate, le oferă clienţilor posibilitatea de a automatiza şi optimiza procesele de concepere, dezvoltare şi producţie. Compania a ajuns anul trecut la venituri de peste 260 de milioane de euro, profit net de peste 30 de milioane de euro şi 1.550 de angajaţi în toată lumea, răspândiţi în cinci call centere internaţionale, trei centre internaţionale de tehnologie avansată şi mai multe birouri de vânzare. În România, Lectra este prezentă cu un birou de vânzări în Cluj şi are clienţi precum producătorul de cămăşi Braiconf şi fabrica Romaniţa din Caracal.

Compania antreprenorială a fost înfiinţată în 1973, de inginerii Jean şi Bernard Etcheparre, iar în prezent acţionariatul acesteia se împarte între Daniel şi André Harari (36%), investitorii instituţionali şi de retail (63%) şi angajaţii companiei (1%). De-a lungul timpului, a trecut prin mai multe momente esenţiale pentru dezvoltarea businessului, de la vânzarea primului sistem de design computerizat (CAD) pentru industria textilă din lume: în 1976, când avea 10 angajaţi şi vânzări de 0,25 de milioane de euro, până la decizia fraţior Daniel şi André Harari să finanţeze dezvoltarea businessului prin compania de investiţii Compagnie Financière du Scribe şi transformarea acesteia în principalul acţionar al Lectra. Drumul s-a dovedit a nu fi însă mereu lin, ci şi marcat de decizii grele. Fraţii Harari au preluat managementul companiei în 1990. Iniţial, Daniel Harari era managerul companiei, iar fratele său, André Harari, se ocupa de managementul acţiunilor Compagnie Financière du Scribe deţinute în alte companii. Ei au decis să vândă aceste acţiuni şi să fuzioneze cu Lectra; astfel, acţionarii Compagnie Financière du Scribe au devenit proprietarii direcţi ai companiei cu originile în Cestas. „A fost o decizie luată pentru îmbunătăţirea afacerii noastre”, explică Daniel Harari.

În 2005, a fost luată o altă decizie esenţială pentru dezvoltarea companiei. Concurenţa cu produsele low-cost ale competitorilor internaţionali care şi-au relocat activităţile de producţie în China s-a ascuţit; la fel şi cea reprezentată de competitorii asiatici. Creşterea competitivităţii în contextul unui raport scăzut de schimb dolar/euro, dar şi necesitatea îmbunătăţirii marginilor de profit pentru supravieţuire au adus în discuţie mutarea producţiei din Franţa. „După analizarea tuturor acestor aspecte, am simţit că putem depăşi toate aceste obstacole prin păstrarea centrului de dezvoltare şi cercetare şi a producţiei în Franţa. Uitându-ne astăzi în urmă, a fost alegerea potrivită”, descrie Daniel Harari decizia de a păstra producţia Lectra în Cestas, lângă Bordeaux. Spune că este mândru că a luat această decizie în contextul în care timp de doi ani, la mijlocul anilor 2000, trei dintre colaboratorii Lectra au studiat oportunitatea de mutare parţială sau chiar totală a producţiei şi departamentului de cercetare şi dezvoltare a companiei în China. „Concluzia a fost că o astfel de decizie ne-ar fi ajutat să economisim 28% din costurile noastre. La vremea aceea, scăzusem deja costurile cu 30% din tehnologii, am fi putut să dublăm această valoare. Pentru mine şi fratele meu era de neimaginat ca ADN-ul Lectra să dispară şi să ne despărţim de colaboratorii care şi-au dedicat eforturile şi timpul vreme de 20 de ani acestui proiect.” El precizează că în prezent costurile lor sunt cu 25% mai scăzute decât acelea pe care le-ar fi obţinut prin mutarea producţiei în China.

Următoarea provocare a venit în 2009, în perioada crizei economice, când majoritatea competitorilor au decis să reducă dimensiunea afacerilor. În 2008 şi 2009, criza economică globală afectase toate segmentele de piaţă cărora li se adresează compania. Vânzările anuale stagnaseră la 153 de milioane de euro şi erau mai scăzute cu 23% comparativ cu 2008. Antreprenorii francezi au decis totuşi, contrar curentului general din industrie, să facă investiţii majore în intervalul 2009-2012 pentru dezvoltarea de noi echipamente tehnologice şi produse software, pentru a fi pregătiţi pentru următoarea etapă din evoluţia companiei. Rezultatele deciziei s-au văzut în anii ce au urmat: veniturile au crescut de la 211 milioane de euro în 2014 şi un profit net de 19,8 milioane de euro la 260,2 milioane de euro şi profit net de 37,3 milioane de euro anul trecut. Potrivit lui Harari, una dintre componentele rezultatelor din prezent a fost decizia de a investi anual 9% din venituri în business.