Ce gust are luxul la altitudine
Mâncarea din avion nu are gustul la fel de puternic ca aceea de acasă sau de la restaurant. Gustul luxului este însă acelaşi, indiferent de altitudine.
De la Arcul de Triumf, Champs-Elysées coboară lin către Sena. Dacă alegi partea dreaptă a bulevardului, primul loc pe care îl întâlneşti în cale este restaurantul lui Joël Robuchon. Asta dacă nu-ţi fură privirea sclipitorul magazin Cartier de pe trotuarul opus. Trebuie să te uiţi de două ori, ce-i drept, pentru că firma nu-ţi sare nicidecum în ochi. În plus, "atelierul", pentru că aşa e denumirea în franceză, este la subsol, iar intrarea se face trecând printre rafturile unui magazin de suveniruri. Nici nu ar trebui să atragă atenţia, pentru că nu toţi plimbăreţii de pe cea mai scumpă arteră comercială din Europa intră în publicul său ţintă. Am auzit prima oară de Joël Robuchon vara trecută, când mi-a căzut în mână "Where", una dintre revistele înşirate în lobby-ul hotelului Mandalay Bay din Las Vegas. "Where" îl numea pe francez "bucătarul secolului" şi saluta deschiderea unui nou restaurant în cadrul complexului hotelier MGM Grand, una dintre cele mai luxoase clădiri de pe Las Vegas Boulevard. Robuchon le reproşa americanilor că bucatele din meniuri sunt aceleaşi indiferent de anotimp şi că îşi propune în primul rând să diversifice oferta culinară.
La Paris, Robuchon era mai agitat decât mă aşteptam. "Aşa e mereu la astfel de evenimente", avea să-mi explice Cedric Leurquin, responsabilul de comunicare corporate al Air France. Restaurantul său, cotat cu două stele Michelin, găzduia jurnalişti din peste zece ţări şi oficiali francezi pentru prezentarea noilor meniuri de la clasa business pe zborurile de lung-curier. Prin completarea meniurilor cu bucatele gătite de Joël Robuchon, bucătarul ale cărui restaurante totalizează 26 de stele Michelin, dar şi prin oferirea unor truse de igienă şi a altor servicii auxiliare, Air France vrea să-şi securizeze pasagerii pe zborurile lungi, cele mai profitabile pentru aviaţia europeană în actualul context economic. "Vom fi ambasadorii bucătăriei franţuzeşti în lume", adăuga Christian Herzog, vicepreşedintele de marketing al grupului Air France KLM, maeştrii culinari fiind înnoiţi de acum încolo la fiecare şase luni.
Lupta pentru pasageri a devenit tot mai aprigă în ultimii ani, după ce companiile aeriene din Orientul Apropiat au intrat agresiv pe piaţa europeană pentru a cuceri cotă de piaţă pe zborurile de lung curier, în mare parte către destinaţiile din Asia şi Oceania. Turkish Airlines, Emirates, Qatar Airlines, dar şi Etihad Airways, Singapore Airlines şi Thai Airways au obţinut numeroase premii în ce priveşte confortul, mâncarea şi serviciile auxiliare oferite pasagerilor înaintea îmbarcării, dar şi în timpul şi după zbor.
Atotputernicii Air France KLM, British Airways şi Lufthansa se văd nevoiţi să inoveze tot mai mult la capitolul servicii, muşcaţi pe de-o parte de orientali şi asiatici şi, pe de altă parte, de preţurile extrem de competitive ale operatorilor low-cost. Nemţii îşi schimbă bucătarii la fiecare două luni pentru zborurile de lung curier, gemenii Thomas şi Mathias S¸hring fiind responsabili în ianuarie şi februarie de meniurile Star Chef la clasele premium. Născuţi la Berlin în 1977, cei doi au devenit celebri după ce au lucrat la Mezzaluna, unul dintre restaurantele de top ale Thailandei, dar şi la Roma, Wolfsburg şi Zwolle. Experienţa lor nu va distanţa meniurile Lufthansa de nuanţele mediteraneene, de regulă mai apreciate de pasagerii europeni.
British Airways oferă meniurile First unde pasagerii pot alege, în funcţie de apetit, dar şi de starea de spirit, "Catch of the Day", meniul cu fructe de mare oferit de scoţienii de la Loch Fyne, dar şi ceaiurile englezeşti, a căror servire e inspirată de unul dintre cele mai luxoase hoteluri din Marea Britanie, The Dorchester.
Puţin tardiv, europenii încep să înţeleagă că zborul nu mai înseamnă de multă vreme călătoria din punctul A în punctul B, ci trebuie să devină o experienţă cât mai plăcută. Pierderile de miliarde de euro din aviaţia europeană au determinat reduceri de costuri şi la capitolul servicii, iar asiaticii au exploatat minusul la maximum în favoarea lor. "În planul de a ajunge din nou pe profit, am ales să menţinem acelaşi nivel al investiţiilor în calitatea serviciilor de la bord. Capacitatea de a inova şi de a urca la aşteptările pasagerilor va fi parte din succesul nostru", spunea Alexandre de Juniac, noul CEO al Air France. Ambiţia este necesară, dar nu şi suficientă.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro