In toata lumea, cladirile de birouri au devenit mai mult decat simple spatii functionale si s-au transformat in destinatii turistice care atrag publicul amator de minuni arhitecturale si de design. La Londra, de exemplu, printre vederile cu Buckingam Palace sau catedrala St. Paul's troneaza imagini cu o cladire de birouri construita de firma de asigurari Swiss Re, cladire alintata de englezi cu numele de Gherkin. In forma de racheta si situata in centrul financiar londonez, impresioneaza prin jocul geometric al geamurilor si inaltimea coplesitoare. O alta constructie din Londra care a facut valuri in 1986, momentul inaugurarii, este sediul Lloyd's, care a fost considerat atunci un proiect destul de riscant pentru o companie de asigurari. Cladirea are sase turnuri, o combinatie intre metal si sticla, care seamana mai mult cu o structura industriala din viitor. Compania a platit 163 de milioane de lire sterline pentru intreaga constructie.

Si in Europa de Est exista cladiri de birouri care atrag amatorii de arhitectura. In Praga, de pilda, arhitectul Frank Gehry a construit "cladirile care danseaza" pe malul Viltavei, comparate cu celebrii Fred si Ginger.

In Romania, in fiecare zi aproape se lanseaza cate un proiect imobiliar si se monteaza schelele pentru o cladire noua. Daca la inceputul dezvoltarii pietei, importanta era functionalitatea spatiului de birouri, in ultima perioada companiile au inceput sa puna accentul si pe design. "Birourile adesea au fost percepute ca niste spatii impersonale, concepute toate la fel, cu o mocheta, un plafon, lumini, pereti vopsiti de cele mai multe ori in alb. Insa am remarcat ca exista tendinta de a se acorda mai multa atentie detaliilor de design, mai ales ca au aparut studii care sustin ca un spatiu mai cald si personalizat, in care salariatul se simte ca acasa, creste randamentul", spune Adina Dinescu, arhitect de profesie si managerul firmei Transaplin. Arhitectul a lucrat la proiectele Clubului Francez, Hotel Sofitel, Crowne Plaza sau Casa Capsa.

"Cred ca pretentiile clientilor depind si de profesie, pentru ca in general profesiile liberale cauta un spatiu care sa impresioneze partenerii si care sa dea un anumit statut firmei", explica arhitectul.

Dinescu a aplicat teoriile in materie de design si in cazul spatiului in care isi desfasoara activitatea. Compania Transalpin are sediul intr-o vila impresionanta de pe Calea Victoriei, cunoscuta sub numele de Casa Ghica Gradisteanu. Istoria locului este legata de povestea uneia dintre cele mai faimoase familii din Bucuresti, familia Ghica. Complexul cu aer boieresc, compus din doua corpuri delimitate de o gradina demna de un nobil, da senzatia inca de la intrare ca ai pasit in lumea vechiului oras. Interioare imbracate complet in lemn, candelabre fastuoase si covoare persane alcatuiesc decorul vilei. Scara de acces din lemn masiv, pe care la fiecare pas rasuna ecoul trecutului, creeaza impresia unei calatorii spre un loc misterios.

Palatul a fost restaurant incepand din 1994, iar Dinescu a realizat proiectul de repunere in valoare a ansamblului, incepand de la primele schite si pana la ultimele detalii de design.

Firma Transalpin ocupa un spatiu de 170 de metri patrati intr-un fost pod al casei personalului auxiliar. "Am ridicat tavanul podului si am creat un spatiu de birouri relativ mare si cu farmec", povesteste Dinescu. Spatiul este modern, dotat cu tot ce presupune munca de proiectare, insa pastreaza volumul si caracteristicile casei vechi. Astfel, plansele troneaza printre tablourile cu Bucurestiul de altadata, al carui parfum se raspandeste prin geamurile accesorizate cu vitralii.

"In general cei care ajung aici sunt surprinsi de spatiu, pentru ca intr-o casa clasica gasesc un spatiu tratat la limita dintre modern si clasic", conchide Dinescu. Si compania de relatii publice si comunicare DC Communication a fost atrasa de istoria Bucurestiului si lucreaza in prezent la renovarea unei cladiri de patrimoniu unde planuieste sa isi mute sediul. Managerii companiei au investit in fosta "Bursa de Marfuri, Antrepozite Bucuresti", un loc pana nu demult sortit disparitiei.

Cladirea a fost realizata de un arhitect cu o semnatura celebra, Giuglio Magni, si a beneficiat si de contributia (pe partea de structuri) a lui Anghel Saligny. Lucrarile au inceput in septembrie 2006, iar Teodor Frolu, co-managing partner, estimeaza ca se vor finaliza pana la sfarsitul lui 2007. Constructia din caramida rosie apartine arhitecturii industriale de sfarsit de secol XIX, curent putin reprezentat in Romania. Fosta vama si-a deschis pentru prima data portile la 15 iulie 1899, dar lucrarile nu s-au finalizat decat in 1945, dupa ce au fost reparate si daunele provocate de un incendiu la sfarsitul primului razboi mondial. Dupa 1983, Vama Bucuresti-Antrepozite a servit ca loc de organizare a santierului pentru lucrarile de la Casa Poporului.

"Cautam un sediu care sa fie in acord cu ceea ce facusem deja - actualul nostru sediu este de asemenea asezat intr-o cladire veche, pe care am readus-o la viata. In final am descoperit ca aceasta cladire este disponibila. N-am mai stat pe ganduri, desi era mai mult decat aveam nevoie ca spatiu", povesteste Frolu. In prezent, birourile DC Communication se afla intr-o vila din Centrul Vechi al carei interior a fost transfigurat folosindu-se elemente moderne: pereti de sticla si mobilier avangardist.

Managerul, arhitect de profesie, spune ca fatada si exteriorul viitorului sediu se vor pastra. Partea de sus, doua etaje plus mansarda, va fi transformata in birouri, iar parterul si subsolul vor fi transformate in spatii publice, sali de expozitii si centre de documentare. "Cladirea, ca stil, va pastra si va pune in evidenta tot ce este vechi, urmand ca interventia noua - consolidare, instalatii - sa fie lasata aparenta. Acest tip de proiect se poate integra in asa-zisa arhitectura sincera, in care nu se folosesc butaforiile si simularea vechiului", explica Frolu. Daca Transaplin si DC Communication au birouri cu parfum de inceput de secol, compania de comunicatii prin cablu UPC a ales sa isi mute sediul intr-o cladire noua, din sticla si metal, cu vedere la Parcul Herastrau. "Am cautat sa iesim din formalism adaugand elementelor specifice mediului office culoare si o nota indrazneata", spune Mircea Beju, manager achizitii si logistica al UPC. Suprafata totala a birourilor este de 3.500 de metri patrati, dispusi pe sase etaje.

Fiecare detaliu de design este personalizat. Peretii sunt decorati cu taboluri in care vedetele sunt chiar angajatii firmei, care au participat la o sedinta foto profesionala, demna de un star. Fotograful a fost Gabriel Henessy, unul dintre cei mai cunoscuti fotografi de moda din Romania, iar make-up artistul, Mirela Vescan, are experienta in lucrul cu top-modelele. Culoarea dominanta a interiorului este portocaliul, combinat cu accente de gri si bej, iar mobilierul, prin asocierile de culori (negru, argintiu si portocaliu) si linii curbate, iese din anonimatul unui simplu mobilier de birouri. "Investitia in sediu a fost in jur de un milion de euro, incluzand aici toate lucrarile de amenajare, dar si echipamentele", spune Beju.

Punctul de atractie este terasa imensa de la etajul 5 de unde intr-o pauza de cafea se poate admira panorama verde a parcului Herastrau. Iar sedintele sunt programate in Bali sau Tenerife, aflate in cazul UPC la doar cativa metri distanta de birou, datorita salilor de consiliu botezate cu nume exotice.