De la colectiile de carti si resedintele impunatoare pana la cardul American Express Platinum, simbolurile statutului social au evoluat si au capatat semnificatii noi.1 milion de dolari. Trei cuvinte care fascineaza pe oricine. De fapt, Romania este plina de oameni de afaceri al caror scop final este de a deveni milionari. Dar de ce? De ce este milionul de dolari obiectivul suprem al atat de multor oameni, daca pana acum cativa ani o casa si un job relativ bine platit pareau suficiente? Raspunsul este simplu: a fi milionar in dolari a devenit noul status symbol. Iar noutatea este ca acest status symbol nu a fost niciodata mai accesibil. Contrar stereotipurilor, clubul milionarilor nu este atat de exclusivist precum pare la prima vedere. Un exemplu concludent - daca la inceputul secolului trecut nu erau decat 3.000 de milionari in dolari in Statele Unite, in prezent numarul milionarilor a ajuns la 3 milioane (peste 1% din intreaga populatie), iar proportia se pastreaza pentru aproape toate tarile lumii. Doar in ultimele doua luni au aparut 5 noi milionari in dolari din randul tinerilor romani care au investit in industria IT in plin crah dotcom, atunci cand nimeni nu se incumeta sa faca asta. In consecinta, nici conceptul de status symbol nu a ramas neschimbat. Inaintea inventarii presei de tiparit, spre exemplu, o colectie impresionanta de carti era considerata un status symbol. O resedinta impunatoare, eventual intr-o zona rurala, o sotie tanara si mult timp liber la dispozitie erau suficiente pentru a-ti certifica apartenenta la elita societatii secolului trecut. In aceeasi perioada, perlele erau considerate un status symbol cu impact in inalta societate din Europa. Un alt indicator al prosperitatii era considerat tenul alb, aproape palid, caracteristic familiilor nobile care nu erau nevoite sa munceasca. In era tehnologiei, conceptul de status symbol capata noi semnificatii, cel mai bun exemplu fiind probabil automobilul, care isi pierde valoarea data de scopul initial pentru care a fost construit si devine valoros prin prisma felului in care comunica statutul proprietarului. Si exemplele continua cu dezvoltarea aeronavei Concorde, considerat de multi un status symbol \"cu aripi\". Guvernul francez si cel britanic au investit in proiectul Concorde miliarde de dolari, cu obiectivul clar de a detrona Statele Unite din pozitia de lider in industria aerospatiala. Pasagerii curselor Concorde, care plateau 13.000 de dolari pentru o cursa Paris-New York, spre exemplu, incercau si reuseau sa demonstreze ca apartin uneia dintre ultimele comunitati cu adevarat exclusiviste din lume.Exista insa si status symbol-uri cu multe zerouri, dar care nu au nici o legatura cu numarul contului din banca: numarul de telefon. Cele cu terminatia \"00\" sau \"000\" sunt de obicei apanajul oamenilor de afaceri sau celebritatilor, iar restrictiile impuse de operatori au creat in vest chiar o adevarata piata neagra, unde un numar cu o terminatie \"rotunda\" se vinde chiar cu zeci de mii de dolari.Perceptia oamenilor asupra status symbol-urilor a fost influentata puternic si de atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 din Statele Unite. Garzile de corp au devenit indispensabile atat pentru oamenii de afaceri americani cat si pentru politicieni, ceea ce a indus o puternica tendinta in randul elitelor din intreaga lume. Diferentele legate de statut par inevitabile intr-o societate atat de complexa care trece prin schimbari profunde. Chiar daca Marx a reusit sa faca din \"clasa\" un cuvant murdar, o societate puternic stratificata din acest punct de vedere este singura modalitate prin care oamenii devin constienti de pozitia lor si de propriile aspiratii.Ralph Linton, un celebru antropolog american, spunea ca exista doua tipuri de statut in societatea contemporana: poti avea o pozitie castigata prin mult efort si talent individual, sau poti avea un statut pe care ti-l atribuie comunitatea in care traiesti. Diferenta este data de felul in care reusesti sa iti comunici acest statut.