Cartea “1940-1945 - Années érotiques” a autorului Patrick Buisson trateaza un subiect evitat dupa incheierea ultimului razboi, si anume ceea ce scriitorul numeste “colaborarea la orizontala” cu fortele de ocupatie naziste. Lucrarea contrazice ideea, incetatenita ulterior, ca viata sub nazisti ar fi insemnat doar rezistenta, greutati si suferinte. Conform lui Buisson, perioada cat Franta a fost ocupata de nazisti a fost una de inflorire a bordelurilor. Unele dintre aceste bordeluri erau rezervate exclusiv ofiterilor, care prin galanteria lor si-au castigat admiratoare intr-o tara in care locuitorii nu erau prea amabili cu prostituatele.

 

Scriitorul arata ca, departe de a fi impinse in patul invadatorilor de greutatile economice, asa cum sustine istoria oficiala, mii de frantuzoaice s-au indragostit de militari germani si au avut chiar copii cu acestia, al caror numar a fost estimat la 200.000. Membrele elitelor artistice si literare, precum si aristocratele s-au dovedit foarte receptive la puterea de seductie a inamicului, din epoca ramanand povesti despre aventuri ale unor personalitati precum creatoarea de moda Coco Chanel, cantareata Mistinguett sau actrita Arletty, ultima justificandu-si relatia cu un neamt prin explicatia ca inima sa este franceza, dar trupul ii este international.

 

Vazand cum se comporta elitele, multe dintre femeile obisnuite au ajuns sa le urmeze exemplul, fara a se mai simti vinovate pentru atractia fata de reprezentantii fortelor de ocupatie. O parte dintre aceste femei au devenit prostituate de ocazie - numai in Paris activau circa 100.000, lucru de inteles, daca se tine seama ca o femeie care-si vindea farmecele putea castiga pana la de trei ori mai mult decat suma platita de stat catre sotiile prizonierilor de razboi francezi.