Totodata, o seama de echipamente electronice sunt capabile - si se vor perfectiona si mai mult in acest sens - sa receptioneze si sa ne aduca sub ochi oricand si oriunde aceasta avalansa nemaivazuta de informatie. Pe baza acestor doua realitati, OgilvyOne a realizat un studiu care releva cateva dintre tendintele mondiale cu impact deosebit asupra mass-media si comunicarii in urmatorii cativa ani.

Pe masura ce media trece pe suport digital, o cantitate din ce in ce mai mare de informatie va fi "pompata" pe conductele digitale. Furnizorii de servicii de date vor fi capabili sa ne livreze un volum imens de media intr-un singur pachet: televiziune, radio, Internet rapid si sigur, telefonie etc. Efectul acestei abundente este ca utilizatorul va primi din ce in ce mai mult continut, dar va plati mai putin pentru acesta. Aceasta combinatie "mai mult, dar mai ieftin" sta - in opinia analistilor OgilvyOne, la baza fiecarei tendinte pe piata mijloacelor de informare in masa.

Din acest motiv, viteza si gradul de accesibilitate al Internetului broadband sunt doi factori esentiali in aprecierea nivelului de dezvoltare si a potentialului unei piete new media. Iar diferentele intre regiunile geografice sunt deja imense: de la viteza de 54 Kbps (cea a depasitului dial-up din tarile mai putin dezvoltate) la 1 Mbps (viteza medie a Internetului in banda larga in SUA); de la 25 Mbps (media din Coreea de Sud) la 1.000 Mbps (viteza valabila in Japonia pentru mai putin de 40 de dolari pe luna). O a doua observatie a analistilor citati este aceea ca televiziunea va trece definitiv de la standardul analog la cel digital.

Deja exista zone - cum ar fi Berlinul - in care semnalul TV analog a incetat total. Proliferarea televiziunii digitale (DTV) a produs insa confuzie in randul consumatorilor care se simt derutati de noile tehnologii si terminologii, mai ales in ceea ce priveste acronimele: IPTV (televiziune pe suport Internet), iTV ( televiziune interactiva), DTT (televiziune digitala terestra), HDTV (televiziune de inalta definitie) sau VOD (video la cerere).

Televiziunea digitala nu inseamna neaparat si interactiva insa, iar calitatea acesteia depinde esential de numarul de pixeli pe care ii poate afisa monitorul utilizatorului, de la uriasele televizoare cu plasma, la foarte micul ecran al telefonului mobil. Totodata, pe masura ce televiziunea digitala va castiga teren, consumatorii vor avea din ce in ce mai multe cai de a interactiona cu continutul.

Un exemplu: PVRs/DVrs (personal/digital video recorders) permit deja utilizatorilor sa stocheze continut si le ofera libertatea de a alege cand si la ce sa se uite datorita posibilitatii de a inregistra emisiunile TV si cand nu sunt acasa, pe baza de programare.

De asemenea, proliferarea Internetului de mare viteza fara fir va modifica substantial modul in care consumatorii utilizeaza echipamentele electronice mobile. Deja numarul celor care comanda si incarca continut (muzica, jocuri sau informatii) pe telefonul mobil a devenit semnificativ si astfel se coaguleaza un segment important de public-tinta. Internetul de mare viteza a schimbat substantial obiceiurile de consum media in Europa. In proportie de 40% abonatii continentali la broadband recunosc ca se uita din ce in ce mai putin la televizor si prefera sa guste entertainmentul si informatia oferite de world wide web.

Schimbarea de comportament devine si mai evidenta in cazul presei scrise: segmentul de varsta 15-24 de ani petrece pe Internet aproape un sfert (24%) din timpul total alocat mass-media, mult mai mult decat in cazul ziarelor (10%) si al revistelor glossy (8%). Per total, in medie, un european consuma 20% din timpul total petrecut in compania mijloacelor de informare in masa cu navigarea pe site-uri. Totusi, daca ne intoarcem la consumatorii de 15-24 de ani, televiziunea continua sa isi taie cea mai importanta felie din tortul mass-media (31%), ca si radioul, care are o cota cu 3% mai mare decat timpul acordat Internetului (27%).

Muzica domina in Europa activitatea online a acestui grup de varsta. Un sfert dintre tinerii de 15-24 de ani cumpara muzica online, iar mai mult de jumatate asculta melodii difuzate pe Internet. Aceasta este una dintre explicatiile faptului ca, din cele 300 de magazine online de muzica in format digital care functioneaza la nivel mondial, 190 sunt in Europa. Jocurile pentru computer sunt de asemenea o piata  semnificativa pentru segmentul tinerilor; 40% dintre ei viziteaza site-uri de jocuri cel putin o data pe saptamana. Blogurile (jurnalele personale online) tind sa devina o alternativa populara la media traditionale. In lume, la fiecare secunda este creat un nou blog.

In Europa, Franta se situeaza pe primul loc al freneziei blogging-ului, cu circa 3 mil. site-uri personale. Polonia vine pe locul doi cu 1,3 milioane de bloguri, urmata de Spania (1,08 milioane) si Marea Britanie, cu 900.000. Pe baza analizei acestor observatii ale pietei, OgilvyOne trage concluzia ca potentialul de dezvoltare a afacerilor in mediul digital, in new media, este infinit. Si aceasta pentru ca totul va functiona "in retea", iar consumul de continut digital personalizat oriunde si oricand va deveni o realitate banala.