La inceputul saptamanii trecute, un post pe blogul oficial al Google despre lansarea unui browser de internet starnea fel de fel de speculatii in randul analistilor si jurnalistilor, pe marginea momentului lansarii si a functionalitatilor acestuia. Doua zile mai tarziu, cand Chrome a devenit disponibil in mod oficial in varianta beta, Google a demonstrat ca nimic nu a fost la intamplare si ca planurile sale pentru noul browser sunt cat se poate de clare.

“Sa ai propriul browser de internet este foarte important”, decreteaza Eric Schmidt, directorul executiv al companiei, care nu a fost insa dintotdeauna de aceeasi parere. “In 2001, cand am venit la Google, Larry Page si Sergey Brin (cofondatorii companiei), mi-au spus ca ar trebui sa dezvoltam un browser, iar eu am spus nu.” Probabil ca daca ar fi lansat la acea vreme Chrome, Google nu ar fi avut nicio sansa sa razbeasca pe piata. Compania nu era suficient de puternica incat sa-si permita sa se indeparteze de business-ul de baza, cautarea online, pentru a se concentra pe dezvoltarea unui browser de internet.

Acum insa, momentul ales de Google pentru a intra pe aceasta piata dominata de browserul Internet Explorer al Microsoft, la aproape zece ani dupa ce compania lui Bill Gates a castigat monopolul in defavoarea Netscape Navigator, este considerat de mai multi analisti foarte potrivit, in contextul in care browserul Microsoft pierde cota de piata. Argumentul Google este totusi altul: browserele disponibile sunt invechite si nu mai sunt adaptate internetului de astazi, axat pe continut video si jocuri online si asaltat de virusi si spyware.

“Internetul a evoluat de la pagini simple de text la aplicatii interactive, ceea ce care ne-a determinat sa regandim ideea de browser”, scria pe blog Sundar Pichai, vicepresedintele responsabil cu managementul produselor la Google. “Ceea ce am vrut sa construim este nu doar un browser, ci o platforma moderna pentru aplicatii si pagini web.”

Dupa cum spune Sergey Brin, in urmatoarea perioada, aplicatiile accesibile pe internet, de genul Gmail si al serviciilor adiacente Gmail, urmarind sa mute activitatile utilizatorilor intr-o proportie tot mai mare de pe computerul propriu pe internet, vor deveni din ce in ce mai sofisticate, iar Google vrea sa fie prezent pe aceasta piata, care va creste pana la 160 de miliarde de dolari (aproape 110 miliarde de euro) pana in 2011, conform estimarilor Merrill Lynch, suma care include si veniturile generate din publicitate.

“Google crede ca aplicatiile web sunt viitorul internetului si isi orienteaza strategia pentru a fi printre primii pe acest segment”, comenteaza Danny Sullivan, seful companiei de consultanta in internet Calafia Consulting. “Toata relatia pe care o are compania cu consumatorii si cu advertiserii trece printr-un browser, iar Google nu mai vrea intermediari”, observa Jeffrey Lindsay, analist in cadrul Sanford C. Bernstein.

Dar nimeni nu garanteaza ca Google va reusi fara dificultate sa castige o parte din piata browserelor cu Chrome, mai ales avand in vedere ca Internet Explorer este folosit de aproape trei din patru utilizatori de internet din lume. Deocamdata, Dean Hachamovitch, directorul general al Internet Explorer, a declarat doar ca asteapta cu mare interes competitia. Cu atat mai mult cu cat, prin experienta pe care o are in domeniul internetului, Google este un concurent mult mai puternic pentru Microsoft decat era Netscape cand a inceput razboiul browserelor.

Cum va evolua insa concurenta cu Firefox, tinand cont ca Google sustine de mai multa vreme, atat tehnic, cat si fi nanciar Mozilla Foundation, compania din spatele Firefox, singurul competitor notabil al Internet Explorer pana acum? Parteneriatul Google-Mozilla va continua pana in 2011, sustine Sergey Brin. “Proiectul a fost insa pornit cu greu, inclusiv in perspectiva ideii ca miscarea noastra va fi privita ca un sabotaj la adresa Firefox”, a comentat Erik Kay, unul dintre inginerii care au lucrat la dezvoltarea browserului de internet al Google.

“In orice caz, se anunta o competitie interesanta, iar cei care vor avea cel mai mult de castigat vor fi consumatorii care vor benefi cia de functionalitati noi”, crede Robert Lande, de la American Antitrust Institute si profesor de drept la University of Baltimore. Chrome se prezinta ca un browser complet minimalist, apreciat de multi din cei ce l-au probat ca nefiind de natura sa “rupa piata” si sa-i atraga pe cei obisnuiti cu Internet Explorer sau Firefox.

Pentru a raspunde insa din start celor ce ar comenta ca numai un browser ar mai fi trebuit ca sa consolideze controlul Google asupra modului cum oamenii folosesc internetul, Larry Page si Sergey Brin, cofondatorii Google, spun ca noul Chrome ofera utilizatorilor o optiune prin care isi pot proteja intimitatea, accesand site-uri fara ca acestea sa fie inregistrate in memoria computerului. Dezvoltat departe de ochii lumii in ultimii doi ani si pastrat secret pana in ultima clipa, browserul Chrome este disponibil, deocamdata in versiune beta, numai pentru computerele care folosesc sistemul de operare Windows, dar compania lucreaza si la cate o versiune pentru Mac-uri si pentru Linux.

De saptamana trecuta, browserul este disponibil in 122 de tari din lume si in peste 40 de limbi diferite, intre care si romana. In ce priveste asteptarile pentru Chrome, Sundar Pichai spune destul de evaziv ca numarul utilizatorilor browserului va ajunge intr-un orizont de timp apropiat sa fi e de ordinul milioanelor. Cifra depinde aproape in totalitate de modul cum va evolua Chrome. Avantajul din acest punct de vedere e ca noul browser e un proiect open-source, ceea ce inseamna ca poate fi modificat si imbogatit si de dezvoltatori din afara Google.