Criticii vehementi ai tehnologizarii echipamentului sportiv sustin ca nu exista  in fond o diferenta radicala intre ameliorarea performatelor sportive prin utilizarea substantelor interzise si invazia microcipurilor din talpa adidasilor pana in crestet.

Data viitoare cand mergeti cu partenerul de afaceri la o partida de golf, poate n-ar fi o idee rea sa va interesati discret de modelul crosei acestuia, pentru ca in functie de calitatile metalului din care aceasta este confectionata, oponentul dumneavoastra poate avea din start un avantaj de circa 20%, anuland practic diferenta de valoare sportiva. De fapt, cursa nebuna de a incorpora tehnologii de ultima ora in diverse echipamente sportive tinde sa devina o problema de etica si reglementare sportiva in foarte multe zone: golf, tenis, atletism, schi, inot, ba chiar si cotidianul fotbal. 

Criticii vehementi ai tehnologizarii echipamentului sportiv sustin ca nu exista in fond o diferenta radicala intre ameliorarea performatelor sportive prin utilizarea substantelor interzise si invazia microcipurilor din talpa adidasilor pana in crestet. Categoric, tinta preferata a eforturilor de tehonologizare sunt sporturile scumpe, care se bucura si de un anumit prestigiu social: golful si tenisul.

Golful zilelor de azi cunoaste cel putin doua tendinte: pe de o parte circuitele sunt invadate de dispozitive de masurare a distantelor bazate pe GPS, adica localizarea tintei prin intermediul satelitilor, iar pe de alta parte, fabricantii de crose aproape au atins limita teoretica a randamentului crosei utilizand materiale ultrausoare imprumutate din industria aerospatiala.

Dispozitivele GPS pot indica jucatorului care ar trebui sa fie viteza si unghiul cu care ar trebui lovita mingea pentru apropierea optima de gaura, ceea ce jucatorii profesionisti si de moda veche fac "din ochi". Este ca si cum unui Hagi i s-ar oferit o busola pentru a desena traiectoria golului din meciul contra Columbiei de la mondialul american.  De altfel, Royal and Ancient Golf Club of St. Andrews - organismul care stabileste regulile jocului in toata lumea, mai putin in SUA, dependintele sale teritoriale si Mexic - a interzis aceste dispozitive in incinta terenurilor de golf.

Mult mai problematica pare a fi fizica de mare finete aplicata in constructia croselor. Pana nu de mult, materialul din care se confectiona corpul corsei era lemnul, ulterior acesta a fost inlocuit de un otel special, evident mai usor si mai rezistent.  Astazi insa marii producatori precum Callaway, Acushnet, Ping si Taylor Made recurg la titaniu si fibra de carbon, doua materiale care intra in fuselajele navetelor spatiale. Consecinta directa este ca aceste crose de ultima ora dau posibilitatea jucatorului sa imprime o forta considerabil mai mare mingii fara o imbunatatire corespunzatoare a performantelor sportive personale. 

Este vorba despre eficienta unui corp solid (crosa) in a trasmite energie unui corp alt solid prin impact (mingea). Specialistii au calculat ca limita superioara teoretica a acestui coeficient este de 0,88, iar ultimele modele de la Callaway au atins nivelul de 0,86, o crestere dramatica in comparatie cu un maximum de 0,78 pentru crosele confectionate din cel mai bun lemn.

Pentru ca titaniul este foarte usor, da posibilitatea fabricantilor sa doteze crosele cu asa-numitele "capete" mai performante, cu o suprafata mai mare si elasticitate ridicata a peliculei de metal care acopera zona in care crosa atinge mingea. Castigul mediu in distante parcurse este considerabil: de la 265,17 metri (290 de iarzi) la 283,46 metri (310 iarzi) pentru un bun jucator in circuitul profesionist PGA. 

Consecintele sunt clare: in cazul adoptarii acestor noi crose, va trebui fie ca terenurile de golf sa fie marite, fie sa creasca indicele de dificultate, scenariu in care durata unui partide ar putea creste semnificativ - si vor creste, corespunzator, si costurile. 

Cele doua organizatii care guverneaza jocul, United States Golf Association si Royal and Ancient, au decis sa impuna o limita superioara de 0,83 a coeficientului, limita care va deveni universal obligatorie incepand din anul 2008. Cele doua organisme au incercat astfel sa evite repetarea a ceea ce s-a intamplat in 1975, cand au fost puse in vanzare pentru prima data rachetele de tenis cu o suprafata de lovire foarte mare (wide body). 

Viteza serviciului si forta voleului au crescut dramatic, atat la incepatori cat si la profesionisti, dar in timp ce primii aveau in acest fel un substitut facil al spectaculozitatii jocului profesionistilor, acestia din urma au impins jocul pana la a inlatura cu desavarsire finetea si rafinamentul in favoarea vitezei si a fortei. "Abrutizarea" jocului de tenis, adusa de aceste rachete, a facut ca numarul practicantilor acestui sport sa scada dramatic in America, de la 34 de milioane in 1975 la numai 13 milioane in 1985, conform datelor culese de The International Tennis Association.

Desi popularitatea tenisului a inregistrat o usoara crestere in ultimii doi ani, cifrele vanzarilor de rachete de tenis in Statele Unite arata o scadere de circa 12,5% in primul trimestru din 2004 in comparatie cu aceeasi perioada din 2003. 

Semnalul a fost foarte clar pentru Head, una dintre cele mai respectate firme producatoare. Specialistii de la Head au introdus o racheta care contine un dispozitiv electronic al carui unic scop e sa transforme energia impactului cu mingea intr-o contraforta menita sa atenueze forta de recul. A lovi cu putere mingea de tenis este, in principiu, la fel de solicitant ca trasul la tinta cu o arma cu recul mare. Efortul repetat poate provoca inflamari ale coatelor. Noua racheta Head are calitatea unica de a reduce impactul acestui recul cu pana la 50%. 

The International Tennis Association stipuleaza clar ca nu sunt permise atasarea sau "incorporarea" in rachete de dispozitive care folosesc forte externe pentru imbunatatirea performantelor, insa racheta Head foloseste energie produsa de chiar actul de a juca tenis si, deci, nu poate fi descalificata. Rezultatul este si in acest caz o crestere anormala a vitezei de joc.

Desi pare neverosimil, pana si mai putin pretentiosul jogging s-a transformat recent intr-o imensa cursa de microcipuri si dispozitive electronice minuscule ascunse in tesatura tenisilor. 

Adidas urmeaza sa lanseze in luna decembrie modelul Adidas One, care se distinge printr-un senzor cu baterii capabil de a inregistra o mie de parametri pe secunda. Semnalul e trimis unui microprocesor care actioneaza un minimotor electric pentru a regla, in timpul alergarii, anumite caracteristici precum elesticitatea tesaturii, rezistenta la impactul cu solul, cat de mult se poate deplasa piciorul in interiorul pantofului si asa mai departe. 

Sa nu mai punem la socoteala faptul ca Timex, un cunoscut fabricant de ceasuri din SUA, comercializeaza de cativa ani un kit complet pentru jogging care contine o consola GPS si un ceas care masoara pulsul si tonusul muscular. Datele stocate de consola se transfera printr-o simpla sincronizare pe calculatorul personal, iar un software special genereaza rapoarte detaliate ale regimului de efort, distante parcurse, viteze, facand recomandari pentru alergarile viitoare. Simpla placere a alergatului de dimineata este inlocuita de stresul atingerii unor parametri. Si fiindca tot vine iarna, ultimul mit al placerii sportului pur, schiul, este si el pe cale de "demontare". 

Atomic, un producator austriac, a anuntat recent un proiect pilot care va introduce display-uri electronice pe schiuri si pe ochelarii de schi pentru a oferi schiorului "informatii diagnostice" in timp real despre starea echipamentului: cat de strans sunt legati bocancii, cat de bine sunt ceruite schiurile etc. 

Pana si un sport de nisa, precum schiul de fond, a devenit "victima" tehnologizarii. Victor Petrenko, un cercetator din New Hapshire, a conceput niste "frane speciale" care impiedica schiurile sa alunece in spate, scutind astfel schiorul de o buna parte din efortul fizic la care este obligat prin chiar natura sportului. Un curent electric de mic voltaj trece prin zapada de sub schiuri, topind un strat subtire care ingheata la loc aproape instantaneu, servind de lipici natural. Costumele de inot pe care multi dintre noi le-au vazut la Olimpiada sunt create cu aceleasi modele si simulatoare de aerodinamica folosite pentru proiectarea submarinelor, iar cat priveste mingea de fotbal, se stie ca viteza medie a suturilor de la mai mult de 20 de metri de poarta a crescut cu aproape 30% in comparatie cu fotbalul practicat pe vremea lui Pele, si asta nu decurge neaparat din forma atletica mai buna a sportivilor de azi. Performantele sunt in mare parte tehnologice.