Tratarea melanomului în Regatul Unit costă mai mult de 100 de milioane de lire sterline anual, dar cancerul de piele poate fi tratat uşor şi mai ieftin dacă este detectat în avans. O aplicaţie dezvoltată de o echipă de la o universitate din România, denumită SkinVision, oferă o nouă armă împotriva bolii“, scrie publicaţia americană Business Insider.

Publicaţia internaţională axată pe tehnologie TechCrunch se întreabă dacă: „Este posibil ca o aplicaţie să te prevină în privinţa cancerului de piele? Start-up-ul din zona sănătăţii SkinVision foloseşte tehnologia inteligentă şi algoritmi vizuali pentru a identifica modificările ce ar putea conduce la melanom“, iar Mashable include aplicaţia într-o listă a start-up-urilor cu impact în medicina preventivă. Aplicaţia a atras nu doar atenţia presei internaţionale, ci şi pe a investitorilor străini, care au finanţat-o deja cu circa 4,5 milioane de euro, în mai multe runde de finanţare, dintre care cea mai recentă, de aproximativ 3 milioane de euro, în vara anului trecut.

Până în prezent, circa 500.000 de utilizatori au downloadat aplicaţia, iar, până la finalul anului, numărul acestora va ajunge la două milioane, potrivit lui Mircea Popa, cofondator al proiectului. Popa face parte dintr-o echipă formată din aproximativ 40 de persoane – angajaţi şi colaboratori, împărţiţi între birourile din Amsterdam, Bucureşti, Cluj-Napoca şi chiar şi Australia. El îşi petrece mare parte din timp la Bucureşti, unde, într-un birou din zona Floreasca, lucrează la trecerea aplicaţiei în următoarea etapă: interconectarea utilizatorilor cu medicii şi cu clinicile de pe piaţa locală.

Povestea start-up-ului românesc începe în 2011, când Victor Anastasiu, cel care a deschis primul fond de investiţii de tip seed din România (SeedMoney), şi Mircea Popa au văzut potenţialul unui software dezvoltat de profesorul Mircea Olteanu (de la Universitatea Politehnică), ce permitea identificarea anomaliilor din cadrul unor tipare. „Ştiam că software-ul de analiză a imaginii este foarte bun în a deosebi tipare, iar ţesuturile sunt construite pe baza unor tipare, aşa că anomaliile pot fi identificate fiindcă reprezintă un tipar diferit“, descrie Mircea Popa modul cum s-au gândit la aplicabilitatea software-ului în medicină. SkinVision se bazează pe o tehnologie numită „geometrie fractală“ - o ramură a matematicii care poate fi folosită pentru a simula creşterea naturală a ţesuturilor. Alături de ei s-au aflat medicii Kostas Koutsioukis şi Cristina Cotruţa, care i-au ajutat să stabilească dezvoltarea medicală a acestui produs. „Provocarea este să faci să lucreze împreună matematicieni şi medici, ceea ce nu este tot timpul simplu – ei vorbesc limbi diferite“ – descrie Mircea Popa una dintre dificultăţile de la început în dezvoltarea aplicaţiei, ce a presupus combinarea unor discipline diferite – matematică, programare şi medicină.

În 2009 apăruse App Store-ul, al cărui potenţial l-au identificat, iar în 2011 şi-au lansat aplicaţia în magazinul Apple, sub numele skinScan. Iniţial, aceasta permitea utilizatorilor să facă poza unei aluniţe şi să primească un răspuns printr-un algoritm automat care stătea pe un server. În funcţie de cât de bună era poza, aceasta indica, pe baza a trei culori, verde, galben sau roşu, cât de mare este riscul prezentat de o aluniţă. „Un proiect de genul acesta nu se termină niciodată, dar până la prima versiune am lucrat vreo 7-8 luni“, descrie Popa una din etapele de dezvoltare a produsului.

Proiectul lor a atras atenţia investitorilor, iar în februarie 2012 au obţinut prima finanţare, în valoare de aproximativ 300.000 de euro, de la fondul de investiţii specializat pe soluţii de sănătate Personal Healthcare Solutions (PHS), cu sediul în Olanda. După această finanţare au mutat birourile companiei în Amsterdam, acesta fiind un aspect impus de fondul de investiţii, dar şi pentru că doreau să vândă produsul la nivel global, iar şansele le erau îmbunătăţite din hubul olandez. „Piaţa locală este mică, nu sunt foarte mulţi investitori, iar investitorii străini sunt mai relaxaţi să investească într-o companie aflată într-un mediu legislativ pe care îl cunosc. Domeniul medical nu este reprezentantiv în România, iar dacă vreau să lansez un produs, mă duc într-o piaţă care ar putea să fie folosită ca model, ţara respectivă devine un cap de pod, iar dacă am reuşit acolo, înseamnă că mai sunt trei paşi de făcut, nu şapte cum ar fi de aici.“ Mircea Popa nu exclude totuşi dezvoltarea anumitor produse aici: „Dacă eu fac un business către consumator, pot să folosesc anumite experienţe din România, dar apoi trebuie să îmi pun alte probleme, scalare, piaţă, cui vând etc“.