La sfarsitul anilor ‘90, Google nu cenzura rezultatele cautarilor online din China, nu era dat in judecata pentru fraude in sistemul sau de publicitate si nici pentru faptul ca ar promova pornografia infantila pe Internet. Tot pe atunci, compania fondata de Sergey Brin si Larry Page nu producea software pe banda rulanta pe care sa-l vanda preinstalat pe PC-uri noi si, poate cel mai important, nu era criticata pentru ca nu reuseste sa se ridice la inaltimea asteptarilor de pe Wall-Street in ceea ce priveste ritmul de crestere si valoarea veniturilor sau a profitului. Insa toate astea se intamplau intr-o perioada in care Google era pe val, iar reprezentantii companiei isi faceau un titlu de glorie din declaratii de genul ca nu vor face compromisuri pentru a castiga cota de piata si ca nu isi vor incalca niciodata promisiunea ridicata la nivelul de slogan: "Do no evil" (Nu face rau). "Google pune accentul pe servicii de calitate. Nu credem ca ne-ar creste valoarea daca am adauga pur si simplu la intamplare noi servicii", spunea Larry Page intr-un interviu din iulie 1999.

Pe atunci, Google isi dubla sau chiar tripla cifra de afaceri de la an la an, iar managementul nu trebuia sa se ingrijoreze de eventuale nemultumiri ale actionarilor. Cresterile spectaculoase au facut din Google tinta preferata a investitorilor, transformandu-l intr-un colos bursier. Anul trecut s-a incheiat pentru Google cu venituri ce depasesc sase miliarde de dolari, un profit de 1,5 miliarde si o capitalizare bursiera de 117 mld. dolari. Veniturile din publicitate au crescut de 15 ori in ultimii patru ani, iar actiunile au explodat pe bursa Nasdaq (au crescut de aproape 5 ori de la oferta publica initiala din august 2004).

Pe de alta parte, in 2005 Google a avut o crestere de doar doua cifre (92%), totul culminand cu ratarea obiectivelor financiare anuntate de fondatorii Page-Brin. Imediat au aparut voci, inclusiv din randul analistilor, care sa sustina ca actiunile Google - in prezent la valoarea unitara de 381 de dolari - sunt supraevaluate. Iar pentru o companie listata la bursa acest gen de zvon e cel mai mare rau cu putinta. Exista chiar specialisti care se intreaba daca nu cumva o posibila cadere a Google ar putea antrena un nou crah al industriei dotcom. Problemele Google nu sunt legate insa doar de bilanturile financiare, ci si de imagine. Multi dintre utilizatorii sai, altadata cel mai fidel grup de clienti de pe Internet, spun ca, prin dimensiunile pe care le-a capatat compania si agresivitatea cu care incearca sa-si continue cresterea pe bursa, Google aminteste tot mai mult de Microsoft, adica de un model de care Page si Brin s-au delimitat si l-au criticat ori de cat ori au avut ocazia.

De ce o astfel de afirmatie? In primul rand pentru ca Google a inceput sa fie mai preocupata de cumpararea unor firme mici, care vin pe piata cu idei noi, decat sa dezvolte propriile idei. Compania s-a extins astfel pe piata de software (are in portofoliu peste 100 de aplicatii), conturandu-se drept un competitor direct al Microsoft, atat pe segmentul utilizatorilor individuali, cat si pe cel al companiilor. Iar pentru a se putea lupta cu liderul Microsoft, Google n-a ezitat sa adopte una dintre strategiile dezvoltate de marele rival Bill Gates: preinstalarea de software pe computerele inca nevandute, pentru a fi sigur ca utilizatorii de PC-uri vor deveni clientii companiei. Altadata un brand care-i cucerea si pe cei mai inversunati critici ai sistemului corporatist, Google  isi descopera tot mai multi critici. Dovada sunt si site-urile care critica politica "imperialista" a Google. Pe unul dintre ele, numit sugestiv darth-google.com (o parafrazare a numelui lui Darth Vader, personajul negativ al seriei Star Wars), se spune ca "Google este ca un mic magazin de inchirieri casete video, transformat dupa preluarea de catre un mare lant de magazine. Acum au un numar mai mare de filme disponibile, dar cele cu buget mic, independente sau straine au fost mutate la subsolul inundat si plin de sobolani".

Un alt punct care apropie Google de Microsoft? Faptul ca, desi scoate pe banda noi produse software, singurul care are intr-adevar succes este motorul de cautare (asa cum Microsoft este cunoscuta aproape numai pentru Windows). Google Video, de exemplu, ar fi trebuit sa devina o piata pentru clipuri video, dar a fost depasit de YouTube, un serviciu gratuit lansat de mai putin de un an, dar care deja are de patru ori mai mult trafic. La fel si Google Talk - serviciul de mesagerie online -, care, practic, nu conteaza in competitia cu Yahoo! Messenger si Microsoft MSN. De fapt, in afara de motorul de cautare, apoape nici un produs Google nu a reusi sa se impuna. Compania are o cota de piata de aproape 80% pe acest segment, 9,54% pentru cautarea de imagini si 5,51% pentru serviciul de email, conform Hitwise Research Group, o companie de cercetare si analiza online care monitorizeaza cca. 500.000 de site-uri. In rest, serviciile Google ocupa locuri nesemnificative pe piata. E adevarat ca ambitiile sunt mari: "Oamenii cred ca am dezvoltat la maxim motorul de cautare. De fapt, suntem doar la 5% din ceea ce ne-am propus. Vrem sa punem la punct cel mai puternic motor de cautare, care sa poata intelege orice... Unii oameni ar numi asta inteligenta artificiala", a declarat Larry Page pentru cotidianul britanic The Independent.

O alta masura care aminteste de politica marilor trusturi este recent anuntata angajare a fostului vicepresedinte american Al Gore pentru a reprezenta interesele Google. Pana la un anumit punct, "Google era o poveste simpla", spune Pip Coburn, un specialist in strategii de investitii. "Acum este o adevarata dezordine si pentru ca actiunile sa creasca din nou, compania trebuie sa lucreze la propria simplitate, pentru a aduce din nou cu simplitatea paginii Google in sine". In urma cu un deceniu, Microsoft era acuzat ca impiedica inovatia, ca urmare a faptului ca micile companii software evitau sa patrunda in zonele pentru care compania fondata de Bill Gates isi manifesta in vreun fel interesul. Acum, exista antreprenori deranjati de interminabilele versiuni beta ale programelor Google - produse nelansate oficial, dar care sunt disponibile pentru a fi folosite si testate. In mod normal, versiunile beta sunt puse gratuit la dispozitia utilizatorilor, pentru o perioada delimitata de timp, pentru ca acestia sa reclame eventualele lipsuri sau disfunctionalitati. Numai ca, in cazul de fata, exista analisti care spun ca Google utilizeaza versiunile beta si pentru a anunta ca este interesat de un anumit segment de piata. Google News, de exemplu, a iesit doar recent din categoria produselor beta, dupa patru ani de la lansare. Pe de alta parte, cei care iau apararea Google sustin ca, odata ce ai intrat in hora, trebuie sa si joci.

Ajuns in clubul select al marilor corporatii americane, Google este atacat acum de giganti precum Yahoo!, Microsoft si eBay, care incearca de altfel sa gaseasca o formula potrivita pentru a forma o alianta care sa tina pe loc expansiunea noului venit. Asa ca Google se foloseste de parghii corporatiste ce pot contrazice viziunea pe care au tinut sa o respecte fondatorii, care la inceput incercau sa castige "fara a face rau nimanui". Cand Microsoft a incercat sa cumpere AOL, unul dintre cele mai populare portaluri web din SUA, directorul executiv al Google a intervenit imediat cumparand 5% din actiunile companiei. In fond, noua generatie de manageri ai Google nu face decat sa puna in practica niste metode cat se poate de obisnuite pentru o companie de asemenea dimensiuni si nu putini sunt cei care ar vrea forta pe care aceasta o are acum.

Numai ca planurile Google au fost intotdeauna invaluite in mister, iar oficialii au declarat de fiecare data doar ca scopul lor este de a "aduna toata cunoasterea umana pentru a o face disponibila oricui". Si exista semne ca Google va cauta aceasta cunoastere in alte parti decat pana acum. O eventuala expansiune de proportii a Google in afara Statelor Unite, una care sa-i poata reda vigoarea pe bursa, ar trebui sa aiba in vedere de pilda faptul ca instalarea de software pe PC-uri inca nevandute poate fi vazuta drept o incalcare a concurentei libere. In ultimul timp, Microsoft a trebuit sa plateasca sute de milioane de dolari in tribunalele europene si asiatice in urma unor procese antitrust. Asa ca ramane de vazut daca nu cumva Google va prefera sa inlocuiasca sloganul clasic "Do no evil" cu unul ceva mai modern, de tipul "No pain, no gain".