Cam noua din zece utilizatori de computere navigheaza pe web folosind Internet Explorer-ul lui Bill Gates. Asta nu i-a impiedicat insa pe niste pusti grupati sub semnul Firefox sa creeze dupa ani buni primul browser care ciupeste din cota de piata a Microsoft. Si pe care il distribuie, evident, gratuit.

Blake Ross avea 14 ani si abia terminase clasa a noua cand s-a inscris voluntar in Mozilla Foundation - o organizatie non-profit care la vremea respectiva isi propusese sa repuna pe picioare browser-ul Netscape, proaspat scos pe tusa de rivalul Internet Explorer (IE) al Microsoft. Nascuta dintr-un proiect comercial nereusit al gigantului America Online, Mozilla Foundation era, la finalul anilor ‘90, creatia unui grup de fani ai miscarii "open-source" - acei utilizatori care cred cu tarie in faptul ca software-ul ar trebui sa fie distribuit gratuit (sau aproape) si ca accesul la informatii despre arhitectura programelor n-ar trebui tinut sub cheie.

Dupa cativa ani de frustrari din cauza problemelor pe care le avea cu designul invechit al lui Netscape, adolescentul Blake Ross a tras concluzia ca "reinventarea" vechiului browser este un pariu imposibil de castigat si ca a venit timpul sa incerce altceva: un program nou-nout, gandit de la zero. Impreuna cu un alt prieten programator, David Hyatt, in toamna lui 2002 a pus bazele proiectului "Phoenix". 

Ross si Hyatt au inceput lucrul la noul program. Pe "scheletul" initial, conceptie proprie, au adaugat un sistem riguros de protectie la atacurile hackerilor si cateva functii absolut necesare, cum ar fi softul de blocare a enervantelor ferestre pop-up.

"Pe scurt, ceea ce voiam era sa cream un browser foarte mic, fara nici un fel de balast software si foarte rapid, orientat 100% catre nevoile utilizatorului final", povestea Ross. Insa problemele n-au intarziat sa apara. Oficialii unei companii de software de securitate, Phoenix Technologies, au cerut schimbarea numelui noului browser, pe motiv ca era o marca inregistrata care le apartinea. Ross si echipa sa a trebuit sa se conformeze. Au ales un nou nume - Firebird - insa si acesta a fost contestat, din motive asemanatoare. In disperare de cauza, echipa a gasit un al treilea nume, care a si ramas: Firefox. Noul logo al Firefox, o vulpita care-si incolaceste coada in jurul globului pamantesc, a fost rapid indragit de sustinatorii conceptului open-source. Acestia au inceput sa se manifeste ca un adevarat fan-club, promovand din toate puterile folosirea noului browser ca alternativa la Internet Explorer. Dar pentru ca Mozilla Foundation este o organizatie non-profit, deci banii sunt o problema spinoasa, fanii Firefox au apelat la metode ingenioase pentru a face cunoscut noul browser. Celebra a ramas pana in prezent initiativa de a strange fonduri pentru cumpararea unei pagini intregi de reclama in prestigiosul New York Times. Raspunsul a fost atat de entuziast, incat Ross a colectat mult mai multi bani decat s-ar fi asteptat - 250.000 de dolari in 10 zile, de la peste 10.000 de oameni din intreaga lume. Astfel ca Firefox a avut parte nu de una, ci de doua pagini intregi de reclama in New York Times. Pe una dintre ele apareau scrise cu litere minuscule numele tuturor donatorilor, in diferite tonuri de gri, astfel incat sa reproduca simbolul noului browser, vulpea.

Pentru Microsoft incepeau deja durerile de cap. Chiar daca avea inca o cota de piata minuscula, Firefox reusea sa atraga privirile asupra sa. Motorul de cautare A9, detinut de Amazon.com, a fost modificat pentru a le oferi utilizatorilor de Firefox un link direct catre celebrul magazin online. La randul sau, gigantul Google a acceptat sa ofere o pagina de start utilizatorilor Firefox in care numele si logo-urile celor doua companii apar unul langa celalalt si a realizat si o versiune a popularului sau serviciu de e-mail, Gmail, optimizata pentru noul browser.

Firefox este cel care duce steagul in tabara pretendentilor la suprematie, insa Internet Explorer mai este atacat si din alte parti. Ceilalti jucatori, mai mici, sunt browser-ul produs de norvegienii de la Opera si cel al companiei Apple, Safari. Pericolul cel mai mare pentru Bill Gates vine insa dinspre Firefox, spun unii specialisti.

De-abia lansat oficial de o jumatate de an, browserul a fost deja descarcat de 50 de milioane de ori. Gurile rele spun ca "descarcat" nu inseamna neaparat si "utilizat". Succesul a fost sarbatorit in stil propriu de "familia" open-source. Cei mai dedicati 50 de sustinatori ai noului browser au primit cate o moneda aniversara, pe care este inscriptionata nu imaginea vreunui rege sau presedinte, ci logo-ul programului lor favorit - vulpea Firefox. 

"Este surprinzator sa vezi cum am trecut pragul de 50 de milioane fara prea multa agitatie", a scris Ross pe site-ul de Internet al fundatiei Mozilla. "Insa pentru noi nu reprezinta doar un numar, ci rezultatul unei munci de cinci ani, precum si inceputul unei noi perioade de cinci ani de si mai multa munca".

Conform companiei WebSideStory, care monitorizeaza cota de piata a Firefox inca din perioada in care era in faza de teste, noul browser (www.mozilla.org/products/firefox/) a ajuns sa fie folosit de 6,8% dintre utilizatorii americani la sfarsitul lui aprilie anul acesta, fata de 5,7% in februarie. Tinta anuntata a oficialilor Firefox este de a ajunge la 10% din piata mondiala a browserelor la sfarsitul acestui an. WebSideStory a publicat si date culese din Japonia si Germania, tari care reprezinta extremele pentru popularitatea la nivel mondial a lui Firefox. Astfel, in Japonia browser-ul este folosit de doar 2,8% dintre utilizatori (94% in cazul Internet Explorer), pe cand in Germania 22,6% dintre internauti folosesc Firefox (cota IE scazand la 69,5%).

Lucru greu de verificat (ca si datele de mai sus) pana la realizarea unor studii la rece, compania de analiza a pietei online OneStat.com citata de presa internationala, sustine chiar ca, la nivel mondial, Internet Explorer a pierdut teren in ultimele luni in fata lui Firefox, coborand la o cota de piata de 86%. Si asta dupa ce Internet Explorer s-a mentinut ani buni de zile la un nivel de dominatie ce facea inutile orice comentarii - peste 95%.

Insa unii analisti spun ca tocmai faptul ca in acesti ani compania lui Bill Gates a neglijat sa iasa pe piata cu noi versiuni sau macar cu unele imbunatatiri semnificative a facut posibila o ascensiune atat de rapida a lui Firefox, un program la care se lucreaza din 1999, dar a carui prima versiune oficiala, 1.0, a fost lansata abia pe 9 noiembrie 2004.

De unde totusi atata popularitate pentru un program lansat de nu foarte mult timp? Firefox este un browser mai suplu, mai rapid si cu o securitate mai buna, sustin fanii sai. Trecand de aprecieri care pot fi banuite de subiectivism, Firefox vine insa si cu un aspect ceva mai usor de folosit, spun specialistii. Iar principala calitate a sa pare a fi asa numitul "tabbed browsing" - cu alte cuvinte, in loc sa deschideti cate o fereastra noua a browser-ului pentru fiecare pagina web pe care o vizitati, programul deschide mici campuri (tab-uri ce se activeaza la un clic de mouse) in interiorul aceleiasi ferestre. Conceptul este dus chiar mai departe de catre comunitatea de dezvoltatori ai Firefox - recent, ei au pus la punct un sistem prin care pot fi lansate pagini web in background, adica pagina se incarca fara a fi vizibila pe ecran, timp in care utilizatorul poate sa faca altceva, in loc sa piarda timpul privind la o pagina alba.

Numai ca nici Microsoft nu sta cu mainile in san. Este interesant de observat ca Microsoft si-a reactivat echipa de dezvoltare pentru Internet Explorer. Se pare ca intentia era sa nu iasa cu o versiune noua decat pentru Longhorn (viitoarea versiune a Windows, anuntata pentru 2006 - n.r.), dar ascensiunea Firefox a schimbat planurile, indica unii observatori ai pietei.

Viitoarea versiune a Internet Explorer, 7.0, va include functia de browsing cu tab-uri, facuta deja celebra de competitorii Firefox si Opera, comenteaza publicatia electronica ZDNet.com. Anuntand aceasta noutate pe unul din blog-urile celor de la Microsoft (jurnale personale pe Internet - n.r.), managerul diviziei de dezvoltare a Internet Explorer, Dean Hachamovitch, le-a spus utilizatorilor sa nu se astepte insa la foarte multe de la aceasta functie, in versiunea beta (de testare) a IE 7.0. "Experienta de «tabbed browsing» in viitoarea versiune beta a IE nu este foarte complexa", a spus el. "Principalul scop pe care l-am urmarit in aceasta faza a proiectului a fost sa fim siguri ca functia poate fi implementata fara probleme de compatibilitate si de securitate". Specialistul Microsoft a mai spus ca echipa sa a urmarit cu atentie si problemele semnalate de utilizatorii browserelor rivale care ofera aceasta functie.

Hachamovitch, considerat un adevarat guru al Microsoft cand vine vorba de Internet Explorer, a vorbit si despre motivele care au determinat compania sa nu includa functia de browsing cu tab-uri in Internet Explorer pana acum, desi rivalii au adoptat-o deja de cativa ani buni.

"Unii oameni au intrebat de ce n-am inclus aceasta functie mai devreme in IE", a spus el. "Initial, am avut anumite indoieli in ceea ce priveste complexitatea la care ar putea ajunge browser-ul... Nu cumva functia mai mult ii va incurca decat ii va ajuta pe utilizatori? In plus, poate ridica semne de intrebare faptul ca IE are tab-uri, iar alte parti importante din mediul Windows, cum sunt de pilda Windows Media Player sau sistemul de operare, nu au tab-uri?"

Cu toate acestea, Hachamovitch a admis ca este posibil ca Microsoft sa fi luat o decizie gresita in privinta tab-urilor, o eroare pe care acum este gata sa o repare. Faptul ca Microsoft s-a razgandit nu pare insa a fi prea convingator pentru unii dintre dezvoltatorii Firefox. Seful echipei de certificare a calitatii browser-ului, Asa Dotzler, a publicat pe propriul sau blog o replica la anuntul Microsoft.

"Am impresia ca aceasta stire ar putea fi tradusa prin «ne-am dat seama cam tarziu ca avem nevoie de tab-uri si mai dureaza o gramada de timp pana vor fi gata, asa ca nu ne luati la trei-pazeste cand o sa le vedeti pentru prima oara»", a scris Dotzler.

Oficialul Microsoft, Hachamovitch, a reactionat insa ca si cum ar fi anticipat criticile care i se vor aduce, comenteaza publicatia ZDNet.com. El a scos in evidenta faptul ca utilizatorii hotarati sa foloseasca "tab-urile" au putut sa faca acest lucru si cu IE, instaland mici software-uri gratuite care se gasesc pe Internet. "Cred ca toate aceste optiuni sunt grozave!", a exclamat el. "Nu fac decat sa demonstreze cat de flexibila este platforma IE." Un alt subiect de disputa intre cele doua tabere este nivelul de securitate al browserelor. Exista voci conform carora Firefox a prins atat de repede tocmai datorita avalansei de stiri despre vulnerabilitatile descoperite la Internet Explorer, care au creat senzatia unui software prea putin solid. Deocamdata, Firefox nu a avut probleme serioase din acest punct de vedere, insa nu lipsesc cei care sustin ca necazurile nu vor intarzia sa apara o data cu cresterea cotei de piata.

"Probabil ca Firefox este mai sigur", spune Orlando Nicoara, director general al companiei specializate in servicii Internet Netbridge. "Insa in momentul in care ai o cota de piata precum o are Microsoft pe piata sistemelor de operare pentru PC si pe segmentul browserelor, e normal sa suporti atacuri din toate partile. Una e sa suporti 1.000 de atacuri pe zi si alta e sa suporti 1 milion. Cam asta e diferenta intre IE si Firefox in acest moment", a adaugat Nicoara. "Probabil ca daca peste 10 ani situatia se va inversa din punct de vedere al cotei, atunci IE va fi cel mai sigur browser de pe piata". Exista si pareri transant mai favorabile pentru Firefox. "Da, cred ca Firefox este un browser mai sigur decat Internet Explorer, pentru ca modelul open-source cu o comunitate atat de mare cum e Mozilla ofera posibilitati de testare mult mai sigure decat cele ale firmelor de dezvoltare cu resurse limitate", spune Farczadi Zoltan-Szilard, specialist IT al firmei Neogen. Insa nu atat siguranta in termeni absoluti este importanta, cat viteza de reactie: cele doua brese de securitate raportate de utilizatorii Firefox pe 9 mai au fost rezolvate intr-o noua versiune a browser-ului, scoasa pe 12 mai. Unii analisti sunt de parere ca pentru Microsoft o asemenea viteza de reactie este imposibil de atins. Cu toate acestea, suspiciunea ca Firefox le este rezervat doar acelor utilizatori foarte priceputi la calculatoare nu pare sa fi disparut.

Conform unor specialisti din piata, Firefox are sanse sa patrunda mai ales pe desktop-ul utilizatorilor mai pasionati de tehnologie, adica aceia care sunt de obicei mai interesati de securitate si de confidentialitatea datelor personale. Ponderea acestora ar putea fi estimata grosier la 25% din totalul utilizatorilor, la care s-ar adauga puterea lor de influenta (faptul ca ei recomanda aceleasi aplicatii rudelor sau prietenilor), ceea ce ar da un maxim posibil de aproximativ 30%. Nu este exclus ca restul sa se multumeasca cu ce vad prima data, adica, de cele mai multe ori, Internet Explorer. Sa fie intr-adevar Firefox condamnat la locul doi? "Ascensiunea Firefox este o evolutie ce poate fi sustinuta pe termen lung, pentru ca are suportul comunitatii open-source", replica Bogdan Putinica, presedinte si director executiv al firmei de software IP Devel. El este de parere ca Internet Explorer nu este in pericol sa piarda suprematia pe anumite piete, insa numai daca vorbim de viitorul apropiat. "Pe termen scurt sau mediu, nu cred ca IE poate pierde primul loc. Pe termen lung insa, e destul de posibil."

Cu siguranta, lupta depinde in buna masura si de banii care se investesc de fiecare parte. "Este greu pentru Firefox sa se lupte de la egal la egal cu IE atat timp cat nu va avea sustinerea uneia sau a mai multor companii puternice", spune Orlando Nicoara, director Netbridge. "Ma refer la partea de business", a precizat el, explicand ca Fundatia Mozilla, desi este sustinuta de companii precum Sun, IBM si Warner/AOL, ramane totusi o organizatie non-profit. "As compara putin situatia cu lupta dintre Linux si Windows: chiar daca Linux e sustinut de companii precum IBM, nu a reusit sa se impuna ca sistem de operare de masa." 

Insa raspandirea Linux-ului, ca alternativa viabila la Windows, ar putea probabil ajuta, direct sau indirect, si la adoptarea pe o scara mai larga a browser-ului Firefox. "Deo- camdata, Firefox este cea mai buna solutie de browsing pentru sistemele de operare Linux, astfel incat o data cu cresterea cotei Linux-ului, ar putea creste si cota de piata a browserului Firefox", este de parere Zoltan-Szilard de la Neogen.

Orlando Nicoara crede si el ca daca Linux ii va convinge pe mai multi utilizatori, aceasta va influenta si soarta Firefox. "Impunerea Linux-ului ca sistem de operare va atrage automat si o crestere a cotei pentru Firefox", spune el. Cu toate acestea, Bogdan Putinica de la IP Devel este circumspect in ceea ce priveste sansele Firefox de a fi tras in sus de catre Linux. "Daca Linux va fi adoptat la scara larga, este putin probabil ca Microsoft sa nu scoata o versiune de Internet Explorer pentru Linux, asa ca nu cred ca asta ar ajuta." Ba chiar lucrurile ar putea sta tocmai invers, sustine Bogdan Gheorghe, director executiv al portalului de Internet Softpedia.com. "Nu cred ca succesul unui program poate fi relationat direct cu sistemul de operare. Mai degraba, cred ca relatia este inversa. Adica, userii convinsi de calitatile lui Firefox ar putea sa treaca si la Linux."

In plus, pentru Firefox mai exista si alte piedici, iar una din cele mai mari este inertia utilizatorilor si a dezvoltatorilor de site-uri web. "Sa nu uitam totusi ca vorbim de browsere pentru Internet, adica instrumentul de navigare prin site-uri, iar mai mult de 90% din site-uri sunt optimizate pentru Internet Explorer", spune Orlando Nicoara. Cu alte cuvinte, avand in vedere ca foarte multe site-uri nu sunt afisate corect decat daca sunt vizitate cu Internet Explorer, Firefox are o mare problema. "Pentru foarte multi dezvoltatori de site-uri nu exista alt browser decat Internet Explorer, ceea ce spune mult", a adaugat Nicoara.

Fiind exceptia de la regula, Firefox demonstreaza un mare defect al lumii open-source, conchide Bogdan Gheorghe, de la Softpedia. "E vorba de lipsa unei promovari coerente. Cred ca Firefox este unul din putinele produse open-source care a beneficiat de promovare. Poate ca in lumea open-source sunt multe alte programe care, corect promovate, s-ar putea dovedi o alternativa importanta la multe soft-uri proprietare."