Pentru proiectul sau de retea WiFi in valoare de aproape 19 milioane de dolari, municipalitatea din Chicago a negociat cu furnizorul de Internet EarthLink, angajandu-se sa imparta costurile cu acesta, mai precis sa subventioneze cheltuielile cu infrastructura, Earthlink urmand sa asigure operarea sistemului. Pana la urma, dupa luni multe de negocieri, planul a esuat. Neintelegeri la impartirea costurilor? Mai curand pare ca au contat precedentele altor orase: in ultimii doi ani, febra WiFi a cuprins pe rand San Francisco, Milwaukee, Philadelphia, Houston si alte municipalitati, in total cam vreo 450 pe tot teritoriul SUA, care au considerat ca o conexiune de Internet in banda larga de la un capat la altul al orasului, gratuita sau la un pret foarte mic (pentru Chicago ar fi fost 20 de dolari pe luna), noul serviciu se va dovedi superatractiv. Si, pe de alta parte, ca publicitatea presupusa de exploatarea lui va justifica investitia (e vorba de reclamele pe care utilizatorul le primeste pe site-urile accesate prin reteaua municipala).

Pana acum, mai ales pentru orasele mai mici, speranta nu s-a confirmat (la Lompoc, California, unde reteaua WiFi a pornit acum aproape un an, municipalitatea a atras putin peste 400 de clienti, dintr-o populatie de 42.000 de oameni), iar in cele mari n-a apucat sa se confirme, fiindca disputele intre oficialitatile locale si neintelegerile cu investitorii au intarziat lansarea retelei cu luni de zile; la Houston nici acum nu s-a miscat nimic, desi contractul cu acelasi EarthLink a fost aprobat de consiliul local in primavara. Or, pe parcursul ultimilor doi ani, pretul accesului la Internet a scazut, ceea ce face retelele WiFi nerentabile; AT&T, de exemplu, cere 20 de dolari pe luna la Chicago pentru o viteza de transfer de 1,5 Mbs. Confruntat cu pierderi de 46 de milioane de dolari numai in primul semestru, EarthLink a decis sa renunte la contractul din San Francisco, nemaipermitandu-si sa acopere 14 din cele 17 milioane de dolari, cat ar costa reteaua de aici.

Comentatorii optimisti sustin ca aceasta nu inseamna ca viitorul retelelor WiFi ar fi compromis, ci doar ca va trebui gasit alt model de business, unul care sa implice obligatii si contributii mai mari din partea primariilor. Dar intr-un climat in care deja chestiunea s-a politizat, acuzatia de risipire a banilor publici planand deja asupra autoritatilor locale dispuse sa preia o parte mai mare din costuri, slaba speranta ca visul unei Americi urbane prevazute cu WiFi se va implini asa de repede.